Sari la conținut

device

LCS PREMIUM
  • Număr conținut

    664
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    25

Postări postat de device

  1. 3FKxilC.png


    Doar clădirea unei vechi biserici a rămas în picioare, după ce mai multe sate din Hunedoara au fost înghițite de ape, la amenajarea lacului Cinciș. Timp de mai multe decenii, monumentul fusese inundat.
    La începutul anilor ’60, când au început lucrările de amenajare a lacului Cinciș din Hunedoara și construcția barajului său, vreo 500 de localnici din satele aflate pe Valea Cernei din Hunedoara au fost nevoiți să își părăsească gospodăriile, atenționați că acestea urmau să ajungă sub ape.

    Oamenii din cele șapte sate și cătune Cinciș, Cerna, Valea Ploștii, Baia Craiului, Moara Ungurului, Bălana şi Ciuleni, aşezări vechi din Ţinutul Pădurenilor, traversate de râul Cerna din Hunedoara, au trebuit să își demoleze casele, șurile, grajdurile și gardurile.

    Au încărcat apoi mobilierul, uneltele și materialele de construcții salvate din vechile vetre și le-au adus pe dealul din vecinătatea barajului, unde în numai câteva luni ale anului 1962 avea să fie construit de la zero satul Cinciș Cerna din Hunedoara.

    Unii au mutat și mormintele strămoșilor lor, în timp ce câțiva au refuzat să se mute, până când apele le-au înghițit complet casele.
    În urma celor plecați, rămășițele a peste o sută de gospodării îngrijite de-a lungul mai multor generații aveau să fie înghițite treptat de Lacul Cinciș din Hunedoara.

    Împreună cu ele, cimitirele și câteva biserici vechi, una clădită chiar de către familia Huniazilor în secolul al XV-lea, au dispărut sub ape - unele demolate forțat, altele lăsate la mâna naturii.

    SURSA

  2. index.webp

     

    Domnitorul Mihai Viteazul a fost apreciat de cronicarii vremii pentru curajul cu care s-a luptat cu turii. El a fost însă criticat pentru faptul că a realizat unirea dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

    Mihai Viteazul (1558 – 1601) a fost domnitorul Ţării Româneşti între 1593 şi 1600. El a reuşit prima unire între Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Cronicarii din secolul al XVII-lea l-au caracterizat pe Mihai Viteazul ca pe un bun strateg militar şi un foarte curajos soldat.

    „Şi era aşa de groaznic Mihai – vodă şi vestit de războaie în toate aceste părţi, cât, îndată ce au sosit la Suceava, i s-au închinat şi cetatea Sucevei şi a Neamţului, la cetăţi punând oşteni de ai săi pedestraşi”, a arătat cronicarul Miron Costin.

    Cronicarul moldovean l-a criticat pe Mihai Viteazul pentru faptul că a pus stăpânire pe Moldova şi Transilvania, precizând că lăcomia l-a făcut să piardă tronul Ţării Româneşti. Miron Costin l-a comparat pe voievod muntean cu marii regi din Antichitate.

    O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă! Pe cât să mai adauge, pe atâta râvneşte. Poftele domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Având mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cât îi dă Dumnezeu nu se satură. Având domnie, cinste şi mai mari şi mai late ţări poftesc. Având ţară, şi ţara altuia a cuprinde cască, şi aşa lăcomind la altuia, sosesc de pierd şi al său. Multe împărăţii în lume, vrând să ia alte ţări, s-au stins pe sine. Aşa s-au stins împărăţia lui Darie-împărat de Alexandru Machidon, vrând să supună ţările greceşti şi toată Machidonia Darie au stins împărăţia sa, de au căzut pe mâinile lui Alexandru Machidon. Aşa împărăţia Cartaghinii, vrând să supună Râmul, au căzut la robia râmlenilor. Aşa Pir-împărat, vrând să ia Italia, au pierdut ţările sale. Aşa şi Mihai-vodă, vrând sa hie crai la unguri, au pierdut şi domnia Ţării Munteneşti”, a explicat Miron Costin.

    Mihai Viteazul era văzut ca un mare duşman al turcilor, în care a băgat spaima, însă a sfârşit prin a fi trădat de aliatul său Gheorghe Basta, din ordinul regele Ungariei, Rudolf al II-lea.

    Şi căzu trupul lui frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să împrilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă din începutul lumii. Că pizma au pierdut pe mulţi bărbaţi fără de vină ca şi acesta. Căci era de ajutor creştinilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pe turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc; nu l-au lăsat, ci iată că meşteşugurile lui au întrat prin inima celor răi hicleni, până îl deteră şi morţii. Şi rămaseră creştinii şi mai vârtos Ţara Românească, săraci de dânsul. Pentru aceasta dar, cade-se să blestemăm toţi creştinii pe neamul unguresc, mai vârtos, căci sunt oameni răi şi ficleni, încă de felul lor. Aşijderea şi pe Başta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungureşti, de au ucis pe Mihai vodă fără de nici o vină”, se arată în Letopiseţul cantacuzinesc.


                        SURSA

     

    • Like 2
  3. index (4).webp


    Românii sunt mari amatori de poveşti paranormale. De la Dracula începând, legendele cu strigoi au fascinat generaţii de-a rândul. În cadrul serialului nostru „Misterele României”, azi vă spunem istoria Conacului Bellu, dar şi povestea similară a Castelul Iuliei Hasdeu, de la Câmpina.

    În judeţul Prahova, în-tr-o pădurice de la marginea oraşului Urlaţi există o poieniţă mascată de stejari. Aici, se află cel mai frumos conac construit în secolul al XIX-lea în Ţara Românească şi care a fost reşedinţă de vară a familiei baronului Barbu Bellu. Acelaşi care a donat Bucureştiului terenul pe care se află azi cel mai mare cimitir din Capitală, care îi şi poartă numele. 

    Conacul Bellu ar fi bântuit

    Conacul Bellu este o bijuterie arhitectonică şi, pe cât de încântător este, pe atât este de tainic, ceea ce îl face cu adevărat fermecător. Asupra Conacului Bellu planează de o bună bucată de vreme un mister. Se spune că ar fi bântuit de fantoma soţiei lui George Bellu, unul dintre ultimii descendeţi legitimi ai fostului ministru al Culturii şi Justiţiei Barbu Bellu

    Odette Ruffier era o franţuzoaică frumoasă, care a avut o viaţă destul de grea alături de George Bellu. Se spune că ar fi suferit îndelung din cauza infidelităţilor soţului ei. Această umilinţă ar fi chinuit-o toată viaţa, iar când a ajuns la 92 de ani şi a cunoscut sărăcia, Odette s-ar fi otrăvit. Legenda spune că, după moarte, sufletul franţuzoaicei s-ar fi întors la conac. Povestea stranie este cunoscută de toţi localnicii din zonă. Ei spun că şi ziua, şi noaptea în clădirea vechiului conac se pot auzi scârţâituri şi vaiete din pod, acolo unde cineva parcă se plimbă cu paşi când rari, când repezi. Uneori de acolo se aud şi bocănituri, de parcă cineva ar încerca să deschidă uşa... Dacă pentru sunetele ciudate din casă se găsesc şi explicaţii logice, nimeni nu poate şti de ce în preajma catacombei care pe vremuri ducea la via de pe domeniul familiei Bellu este mereu o răcoare de-a dreptul sinistră, iar dinăuntru parcă se aud gemete care îţi dau fiori pe şira spinării.

    SURSA

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Termeni de Utilizare & Politică Intimitate