Overhaul

https://prnt.sc/cuBqel9ATDL-

A venit vremea pentru noi zvonuri: BunnyTheVillain, creatoare de conținut și partener oficial al celor de la Ubisoft, afirmă că a primit informații “din interior” referitoare la viitorul joc al seriei Assassin’s Creed, ce poartă numele de cod Assassin’s Creed Red. Conform descrierii oficiale oferite de Ubisoft în 2022, Assassin’s Creed Codename Red va fi următorul titlu principal al seriei, după Assassin’s Creed Mirage, o nouă aventură open world cu puternice elemente de RPG. Jocul este dezvoltat de studioul Ubisoft Quebec (responsabil și pentru Assassin’s Creed Odyssey), cu Jonathan Dumont în rolul de director de creație. Codename Red va fi plasat într-o perioadă istorică îndelung cerută de fani: Japonia feudală. Ei bine, BunnyTheVillain afirmă că nu vom mai avea mult de așteptat până când Ubisoft va dezvălui oficial acest titlu. Assassin’s Creed Codename Red ar urma să primească un trailer de debut în luna mai a acestui an. Apoi, în iulie 2024, publisher-ul va oferi primele secvențe de gameplay din AC Red, în cadrul unui nou event Ubisoft Forward. Conform surselor lui BunnyTheVillain, noul joc al seriei Assassin’s Creed ar trebui să fie lansat în noiembrie 2024. Acum aproape doi ani, Ubisoft a dezvăluit că lucrează la mai multe jocuri din seria Assassin’s Creed: pe lângă Codename Red, compania pregătește Codename JADE, o experiență AAA cu elemente RPG și action-adventure pentru platformele mobile, și Codename HEXE, următorul titlu principal al seriei după Codename Red, care promite „o abordare nemaivăzută” pentru seria Assassin’s Creed. De asemenea, Ubisoft colaborează cu Netflix pentru realizarea unui serial live-action Assassin’s Creed, o adaptare a seriei de jocuri pentru micul ecran. Colaborarea dintre cele două entități va continua și cu un joc exclusiv Assassin’s Creed, ce urmează să fie disponibil prin intermediul platformei Netflix. Sursa: BunnyTheVillain Twitter / X

În 2024, GeForce Now împlinește 4 ani! Iar, pentru luna februarie, NVIDIA promite nu mai puțin de 27 de noi jocuri noi, printre care și mult-așteptatele titluri de la Blizzard Entertainment, nume precum Diablo IV și Overwatch 2 fiind disponibile acum în cloud. Acestea sunt doar două dintre jocurile adăugate pe GeForce Now săptămâna aceasta: Bang-On Balls: Chronicles (Steam) Diablo IV (Steam) Overwatch 2 (Steam) RAGE (Steam) RAGE 2 (Steam, Epic Games Store, Xbox și disponibil pe PC Game Pass) Restul titlurilor ce vor sosi pe GeForce Now în cursul lunii februarie sunt: Stormgate (demo pe Steam, disponibil între 5-12 februarie în Steam Next Fest) The Inquisitor (Steam, 8 februarie) Banishers: Ghosts of New Eden (Steam, 13 februarie) Solium Infernum (Steam, 14 februarie) Skull and Bones (Ubisoft Connect, 16 februarie) The Thaumaturge (Steam, 20 februarie) Myth of Empires (Steam, 21 februarie) Terminator: Dark Fate – Defiance (Steam, 21 februarie) Nightingale (Steam, 22 februarie) Garden Life: A Cozy Simulator (Steam, 22 februarie) Pacific Drive (Steam, 22 februarie) STAR WARS: Dark Forces Remaster (Steam, 28 februarie) Welcome to ParadiZe (Steam, 29 februarie) Aragami 2 (Xbox, disponibil pe Microsoft Store) dotAGE (Steam) Fort Solis (Steam) Katamari Damacy REROLL (Steam) Klonoa Phantasy Reverie Series (Steam) PAC-MAN MUSEUM+ (Steam) PAC-MAN WORLD Re-PAC (Steam) Tales of Arise (Steam) Tram Simulator Urban Transit (Steam) The Walking Dead: The Telltale Definitive Series (Steam) Sursa: NVIDIA Romania

5 comentarii Distribuie Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite investesc prea mult efort și bani în Alianța Nord-Atlantică și chiar a amenințat că își va retrage țara din NATO. Politicienii din Germania, al doilea cel mai mare contributor al Alianței, după SUA, se tem că, dacă va fi ales pentru un nou mandat prezidențial, Trump va încerca să ducă la îndeplinire această amenințare, motiv pentru care au început să discute, momentan neoficial, despre perspectivele NATO fără Statele Unite, scrie The New York Times. În prezent, Germania ocupă locul al doilea după Statele Unite în ceea ce privește asistența acordată Ucrainei. Întrucât Statele Unite nu au putut să aprobe de la sfârșitul anului 2023 un buget care să includă ajutor militar pentru Ucraina, Germania aproape și-a dublat cheltuielile pentru asta, la 8,5 miliarde de dolari pe an. Sursa citată scrie că discuția despre un NATO fără americani e semnul unei „întorsături izbitoare de gândire”, menționând că în 2023 NATO vorbea despre o nouă unitate și noi obiective comune, pe fundalul invaziei rusești din Ucraina Citeşte întreaga ştire: Politicienii din Germania discută despre NATO fără Statele Unite, în perspectiva unei posibile realegeri a lui Donald Trump ca președinte, scrie New York TimesPerspectiva unui Trump reales îi face pe oficialii germani și pe mulți dintre colegii lor din NATO să discute informal dacă alianța, veche de aproape 75 de ani, poate supraviețui fără Statele Unite în centrul ei. Mulți oficiali germani spun că speranță strategică a lui Putin este fractura NATO. Cu o Americă ce oferă mai degrabă nesiguranță, o Rusie agresivă și o China insistentă, precum și un război aparent în impas în Ucraina și un conflict profund nepopular în Gaza, oficialii germani încep să vorbească despre apariția unei lumi noi, complicate și tulburătoare, cu consecințe grave pentru securitatea europeană și transatlantică. Discuțiile vin pe fondul declarațiilor din ultimele săptămâni ale ministrului german al apărării, Boris Pistorius, care a început să-i avertizeze pe germani că ar trebui să se pregătească pentru decenii de confruntare cu Rusia și că trebuie să reconstruiască rapid armata țării, în cazul în care Vladimir Putin nu intenționează să se oprească la granița cu Ucraina. Armata Rusiei, a spus el într-o serie de interviuri recente din presa germană, este pe deplin ocupată cu Ucraina. Dar dacă există un armistițiu, iar Putin, președintele Rusiei, are câțiva ani de repaus, el crede că liderul rus va lua în considerare testarea unității NATO. „Nimeni nu știe cum sau dacă va dura acest lucru”, a spus Pistorius despre războiul actual, solicitând o creștere rapidă a dimensiunii armatei germane și o reaprovizionare a arsenalului său. Acum, unii dintre colegii domnului Pistorius avertizează că, dacă finanțarea americană se va epuiza și Rusia va predomina, următoarea ei țintă va fi mai aproape de Berlin. „Dacă Ucraina ar fi forțată să se predea, asta nu ar satisface foamea Rusiei de putere”, a declarat săptămâna trecută șeful serviciului de informații al Germaniei, Bruno Kahl. „Dacă Occidentul nu demonstrează o disponibilitate clară de a se apăra, Putin nu va avea niciun motiv să nu mai atace NATO”. Statele Unite au jucat un rol de lider în NATO, de la crearea Alianței Nord-Atlantice, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Se presupune că membrii alianței alocă cel puțin 2% din PIB pe an pentru apărare. Cu toate acestea, multe țări cheltuiesc mai puțin, din diverse motive. Statele Unite, la rândul lor, asigură aproximativ 70% din cheltuielile NATO, în timp ce în mod oficial toate țările incluse în alianță au drepturi de vot egale. Sursa: Libertatea.ro

„Vreau să fiu clar cu privire la politica noastră – obiectivul esențial este în primul rând eliminarea Hamas”, a spus Netanyahu, la începutul ședinței săptămânale de guvern. Alte obiective ale Israelului sunt „aducerea înapoi a tuturor ostaticilor și asigurarea faptului că Gaza nu va mai reprezenta niciodată o amenințare”. În acest context, Netanyahu a vorbit despre trei condiții care trebuie îndeplinite: distrugerea batalioanelor Hamas rămase, 17 din 24 fiind înfrânte, potrivit Israelului; operațiunile de eliminare a instalațiilor inamice rămase; și neutralizarea rețelei de tuneluri a Hamas, „care necesită mai mult timp”. În ceea ce privește un posibil acord cu Hamas privind eliberarea ostaticilor, premierul israelian a afirmat: „nu vom accepta orice acord și nici cu orice preț” și a negat informațiile potrivit cărora ar fi fost de acord cu eliberarea unui număr mare de teroriști. Anterior, un înalt responsabil al Hamas din Liban, Osama Hamdane, a declarat că este prea devreme să se vorbească despre un acord privind un armistițiu cu Israelul, referindu-se la propunerea mediatorilor din Qatar, Statele Unite şi Egipt. Proiectul de armistițiu prevede eliberarea ostaticilor ținuți de Hamas în Fâșia Gaza în schimbul punerii în libertate a unor prizonieri palestinieni din Israel. Sursa: Libertatea.ro

Statele Unite și Marea Britanie au declanșat atacuri împotriva a 36 de ținte ale rebelilor Houthi în Yemen, la o zi după ce armata americană a lovit grupări susținute de Teheran în Irak și Siria, ca ripostă la atacul cu dronă efectuat weekendul trecut asupra trupelor americane de la baza „Tower 22” (“Turnul 22”) din Iordania. „Intenționăm să efectuăm lovituri și acțiuni suplimentare pentru a continua să transmitem mesajul clar că Statele Unite vor răspunde atunci când forțele noastre sunt atacate, când oamenii noștri sunt uciși”, a declarat duminică consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC. Bombardamentele anglo-americane sunt cele mai recente atacuri legate de conflictul care s-a extins în Orientul Mijlociu după 7 octombrie, când gruparea militantă palestiniană Hamas, susținută de Iran, a luat cu asalt Israelul, ceea ce a declanșat războiul din Fâșia Gaza. Organizațiile paramilitare susținute de Teheran care își declară sprijinul pentru palestinieni au intrat în luptă în întreaga regiune: gruparea șiită Hezbollah a tras asupra unor ținte israeliene la granița libanezo-israeliană, milițiile irakiene au lansat atacuri asupra forțelor americane din Irak și Siria, iar milițiile Houthi, din Yemen, au început să atace în mod constant navele din Marea Roșie și să lanseze rachete și drone chiar spre Israel. Până acum, Iranul a evitat orice rol direct în conflict, chiar dacă susține aceste grupări. Pentagonul a afirmat că nu dorește un război cu Iranul și crede că nici Teheranul nu vrea declanșarea unui conflict cu SUA. Sullivan a refuzat să se pronunțe cu privire la posibilitatea ca Statele Unite să atace situri din interiorul Iranului, lucru pe care armata americană a fost foarte atentă să îl evite. În cadrul emisiunii de la CBS, consilierul american a declarat că bombardamentele de vineri au fost „începutul, nu sfârșitul răspunsului nostru și că vor mai fi și alți pași – unii văzuți, alții poate nevăzuți”. „Nu aș descrie-o ca pe o campanie militară fără sfârșit”, a spus el. Atacurile de sâmbătă asupra țintelor Houthi din Yemen au lovit facilități îngropate de depozitare a armelor, sisteme de rachete, lansatoare și alte capacități pe care aceste miliții le-au folosit pentru a ataca transportul maritim din Marea Roșie, a precizat Pentagonul, adăugând că bombardamentele au vizat 13 locații. Purtătorul de cuvânt al armatei Houthi, Yahya Sarea, a declarat că loviturile „nu vor trece fără un răspuns și fără consecințe”. Un alt purtător de cuvânt al rebelilor Houthi, Mohammed Abdulsalam, a indicat că gruparea nu se va lăsa descurajată, afirmând că decizia Yemenului de a sprijini Fâșia Gaza nu va fi afectată de niciun atac. „Prezența soldaților americani este răul pur pentru poporul irakian” Deși rebelii Houthi spun că atacurile lor reprezintă un semn de solidaritate cu palestinienii, SUA și aliații săi le caracterizează ca fiind efectuate la întâmplare și consideră că sunt o amenințare la adresa comerțului global. Statele Unite au efectuat zeci de lovituri împotriva unor ținte Houthi în ultimele câteva săptămâni. Marile linii de transport maritim au abandonat în mare parte rutele maritime din Marea Roșie, preferând rute mai lungi în jurul Africii. Acest lucru a dus la creșterea costurilor, alimentând îngrijorările legate de inflația globală și, în același timp, a privat Egiptul de venituri externe cruciale venite din utilizarea Canalului Suez. Atacurile americane din Irak au fost cele mai sângeroase din ultimii ani. Sute de oameni au participat la o procesiune funerară în Bagdad, pentru 17 membri ai Forțelor de Mobilizare Populară (PMF) uciși în bombardamentele americane. PMF este o forță de securitate de stat care conține mai multe grupări armate susținute de Iran. Hadi al-Ameri, un politician irakian de rang înalt, apropiat de Iran, a declarat că a sosit timpul ca țara să alunge forțele americane. 2.500 de soldați americani se află în Irak în cadrul unei misiuni menite să prevină reapariția mișcării jihadiste Statul Islamic (ISIS). „Prezența lor (a soldaților americani, n.r.) este răul pur pentru poporul irakian”, a spus el. Luna trecută, Irakul și Statele Unite au inițiat discuții privind încetarea prezenței coaliției conduse de SUA în această țară. Sursa: Libertatea.ro

Aproximativ 72.000 de muncitori palestinieni erau angajați pe șantierele de construcții din Israel înainte de sângerosul asalt al militanților Hamas, care a determinat guvernul să îi concedieze și să îi expulzeze din Israel din motive de securitate. Au mai rămas aproximativ 20.000 de muncitori străini, dar aproape jumătate din șantierele de construcții din țară au fost închise din cauza lipsei forței de muncă. Un purtător de cuvânt al Ministerului Locuințelor a precizat că se așteaptă ca noi grupuri de muncitori străini să sosească în următoarele săptămâni, în timp ce guvernul încearcă să evite un blocaj al ofertei de apartamente de pe piață, care ar risca să reaprindă prețurile din sectorul imobiliar, în condițiile în care ratele dobânzilor încep să scadă. Potrivit unor informații publicate de presa israeliană la începutul lunii ianuarie, Israelul intenționa să aducă aproximativ 70.000 de lucrători străini din China, India şi alte ţări, inclusiv din Republica Moldova, pentru a-şi întări sectorul blocat al construcţiilor. Citeşte întreaga ştire: Soluția la care apelează Israelul pentru sectorul construcțiilor, rămas fără forță muncă: 65.000 de lucrători străini, în locul palestinienilor Sursa: Libertatea.ro

„Vizita domnului Putin a fost planificată. Ar fi trebuit să aibă loc mai devreme. Această vizită ne va da ocazia să discutăm multe chestiuni”, a declarat ministrul turc de externe la postul public TRT Haber. Putin va ajunge în Turcia în următoarele zile. Ministrul turc de externe: „Această vizită ne va da ocazia să discutăm multe chestiuni” Presa a menţionat data de 12 februarie, dar preşedinţia turcă, chestionată de mai multe ori de AFP, a refuzat să confirme sau să precizeze când intenţionează preşedintele Recep Tayyip Erdogan să-l primească pe omologul său rus. Turcia, prima ţară membră a NATO care va primi vizita lui Putin de la începutul războiului din Ucraina, a aprobat luna trecută intrarea Suediei în Alianţă, după 20 de luni de suspans. Siria se va afla de asemenea pe ordinea de zi, a precizat ministrul turc. Deşi sunt pe aceeaşi lungime de undă în numeroase chestiuni internaţionale, Moscova şi Ankara sunt în dezacord în ceea ce priveşte prezenţa combatanţilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi a aliaţilor lor în nord-estul Siriei. În 2019, un acord între Ankara şi Moscova a pus capăt unei ofensive turceşti, pe baza promisiunii creării unei „zone de securitate” de 30 de kilometri pentru a proteja Turcia de atacurile care ar putea veni de pe teritoriul sirian. Turcia acuză Rusia că nu respectă aceste acorduri. Citeşte întreaga ştire: Putin va ajunge în Turcia în următoarele zile. Ministrul turc de externe: „Această vizită ne va da ocazia să discutăm multe chestiuni” Sursa: Libertatea.ro

Shakira?