Sari la conținut

seven7sin

Manager Server
  • Număr conținut

    274
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    4

Orice postat de seven7sin

  1. salut din nou . doresc sa se scoata accesul de pe forum la acest user https://leaguecs.ro/forum/profile/24337-hypeoutofctrl/ multumesc frumos
  2. salut din nou . Doresc sa se puna acces pe forum in categoria ESL la acest user ----:> https://leaguecs.ro/forum/profile/8061-red/ Multumesc .
  3. Sa zicem pro că sa nu spunem contra. Toată lumea merita o șansă .
  4. Netflix anunță că începând cu 14 decembrie nu mai puțin de 3 jocuri din seria Grand Theft Auto vor fi disponibile membrilor Netflix, pentru instalare din App Store și Google Play Store, cât și din aplicația Netflix pentru mobil. Acestea sunt Grand Theft Auto III – The Definitive Edition, Grand Theft Auto: Vice City – The Definitive Edition și Grand Theft Auto: San Andreas – The Definitive Edition. Fanii GTA care doresc să poată juca aceste titluri de îndată ce sunt disponibile sunt încurajați să se pre-înregistreze. În prezent, librăria de jocuri Netflix numără deja peste 80 de titluri, toate disponibile abonaților în mod complet gratuit, fără reclame, opțiuni deblocabile contra cost sau alte costuri ascunse. Pentru clarificare, este vorba de jocurile GTA deja lansate în versiune pentru mobil și nu edițiile acestora pentru PC sau consolă. Din păcate, versiunile remaster ale trilogiei Grand Theft Auto nu sunt dintre cele mai reușite, însă impresia este valabilă mai degrabă dacă ne raportăm la jocuri moderne. Dacă te numeri printre cei care au savurat GTA III încă de la lansarea inițială, de acum 22 de ani, cu siguranță nu te va deranja să-l revezi, împreună cu succesorii săi din acea eră. Alternativ dacă nu ești abonat poți achiziționa și separat jocurile sus amintite la preț de aproximativ 5 USD per bucată, costul pe 3 luni al celui mai ieftin abonament Netflix (cel cu reclame). Așa că poate faci o afacere mai bună alocând aceste fonduri pentru un abonament Netflix îmbunătățit, cu acces la librăria de filme și cea de jocuri. Deși nu este primul astfel de parteneriat semnat cu un mare studio de jocuri (ex. Ubisoft, Riot și SNK), colaborarea cu Rockstar denotă o schimbare de atitudine pentru Netflix, administratorul platformei de streaming arătându-se tot mai dispus să aducă și francize celebre în colecția sa de jocuri, în speranța de a atrage în rândul abonaților și pasionați de jocuri pentru care filmele nu reprezintă neapărat „felul principal”. SURSA:ZONAIT
  5. Meta, proprietarul Facebook și Instagram, este atras într-un nou proces, compania lui Mark Zuckerberg fiind acuzată că și-a proiectat cu intenție platformele pentru a crea dependență copiilor, ignorând cu bună știință pericolele ce ar putea rezulta din asta. Mai ales în cazul adolescenților, rețeaua Instagram este de notorietate pentru dependența pe care o poate crea în foarte scurt timp, platforma abundând de tot felul de „vedete” cu standarde de frumusețe nerealiste și „admiratori” gata să încurajeze orice formă de comportament deviant. Ei bine, potrivit acuzațiilor aduse la un tribunal american, faptul că rețeaua Instagram abundă de conținut potențial dăunător și utilizatori sub vârsta minimă legală face parte din modelul de business al companiei Meta. Potrivit acuzațiilor depuse la dosar, compania lui Mark Zuckerberg știa foarte bine de abuzurile comise pe platformele sale, milioane de plângeri despre utilizatorii minori de pe Instagram fiind înregistrate și parțial ignorate, Meta dezactivând doar o parte conturile neconforme. Astfel, potrivit documentelor interne ale companiei, numărul mare de utilizatori minori reprezintă un „secret deschis”, în sensul că toată lumea știa dar nimeni nu face aproape nimic. Într-unul dintre numeroasele exemple documentate este citat conținutul unui email intern, în care angajații Meta discută despre cele patru conturi ale unei fetițe de 12 ani nu au fost șterse în urma plângerilor trimise chiar de mama fetei, solicitând în mod expres eliminarea acestora pe motiv că deținătoarea nu întrunește vârsta legală. Angajații au concluzionat că solicitările ”au fost ignorate” în parte pentru că reprezentanții Meta ”nu au putut determina cu certitudine că utilizatorul este minor”. Plângerea mai spune că în 2021, Meta a primit peste 402.000 de raportori vizând conturi atribuite utilizatorilor sub 13 ani pe Instagram, dar că dintre acestea doar 164.000 au fost ”dezactivate pentru că utilizatorii ar putea avea sub 13 ani” în acel an. Aparent, Meta are un „stoc” de până la 2,5 milioane de conturi raportate a fi deținute de copii, care așteaptă acțiune. Aparent strategia companiei e de a aștepta ca aceștia „să crească”. Lunga listă a acuzațiilor continuă cu numeroase încălcări ale Legii privind confidențialitatea și protecția online a copiilor, care impune companiilor deținătoare de rețele sociale să furnizeze o notificare și să obțină consimțământul părinților înainte de a colecta date de la copii. Procesul se concentrează, de asemenea, pe acuzația cum că Meta a creat cu bună știință produse care creează dependență și dăunează copiilor, aduse în atenție de către denunțătoarea Frances Haugen, care a dezvăluit că studii interne derulate chiar de Meta au arătat că platforme precum Instagram au îndreptat copiii la conținut legat de anorexie. Haugen susține și că Meta vizează în mod intenționat copiii sub 18 ani. Documentele interne citate în cadrul procesului intentat de procurorii generali ai 33 de state americane descriu mai mulți oficiali Meta recunoscând modul în care compania și-a proiectat produsele pentru a exploata deficiențele din psihologia tinereții. Pe lista dovezilor se află inclusiv o prezentare internă din luna mai 2020, numită „fundamentele adolescenților”, care a evidențiat anumite vulnerabilități ale creierului tânăr ce ar putea fi exploatate prin dezvoltarea produsului (ex. Instagram). Prezentarea a discutat despre imaturitatea relativă a creierului adolescenților și tendința adolescenților de a fi conduși de „emoție, intriga noutății și recompensei” și a întrebat cum cum s-ar putea „manifesta aceste caracteristici… în utilizarea produsului”. Un director de securitate Facebook a făcut aluzie la posibilitatea ca reprimarea utilizatorilor mai tineri să dăuneze afacerii companiei într-un e-mail din 2019. Un an mai târziu, același director și-a exprimat frustrarea că, deși Facebook a studiat cu ușurință exploatarea utilizatorilor minori pentru maximizarea profiturilor, compania nu a arătat același entuziasm și pentru găsirea unor modalități eficiente de a identifica copiii mai mici și de a-i scoate de pe platformele sale. SURSA:ZONAIT
  6. Toată lumea iubește supereroii. Indiferent că vorbim despre filme, seriale, benzi desenate sau jocuri, un protagonist cu puteri supranaturale pus pe salvat lumea a fost întotdeauna un concept folosit și adorat de oameni, deci nu e de mirare că vedem constant jocuri noi cu tot felul de supereroi. Iar astăzi vorbim despre un joc special, și anume Marvel’s Spider-Man 2, cel mai nou joc marca Insomniac Games și o reușită colosală din toate punctele de vedere. Aduce mecanici noi de joc, îmbunătățește multe dintre neajunsurile titlurilor precedente și este un miracol din punct de vedere tehnic. Se lansează chiar azi, exclusiv pe PS5 momentan, și este probabil cel mai bun joc făcut vreodată de Insomniac. Nu este fără cusur și are câteva mici probleme, dar pachetul complet pe care Spider-Man 2 îl oferă reprezintă un triumf de game design și storytelling care va fi greu de egalat în viitor. Without further ado, să trecem la recenzie. Poveste și atmosferă Începem bineînțeles cu povestea. Acțiunea din Spider-Man 2 începe la scurt timp după finalul evenimentelor din Miles Morales și îi are în prim-plan atât pe Peter Parker cât și pe Miles, noul cuplu de oameni păianjen din New-York, în lupta lor pentru a proteja orașul de răufăcători. Nu o să dau multe detalii despre firul narativ în sine, în special datorită faptului că primul twist serios are loc destul de devreme la început și nu vreau să stric surpriza. Dar ce trebuie să știi este că Spider-Man 2 este întruchiparea unui film blockbuster veritabil în format de joc. Firul narativ progresează repede și este plin de scene de acțiune, presărate cu explozii, confruntări importante și dezvăluiri șocante la tot pasul. Nu te lasă să te plictisești și am stat lipit de ecran de la începutul bombastic până la finalul emoționant. Pe lângă cei doi Spider-Man, jocul pune accent mai mare și pe Mary Jane, actuala iubită a lui Peter, cât și pe Harry Osborn, prietenul său cel mai bun, care apare pentru prima dată aici și joacă un rol destul de important în narațiune. Este o schimbare binevenită iar dialogurile dintre personaje sunt pline de șarm și de replici amuzante. Actorii vocali au făcut și ei o treabă extraordinară de cele mai multe ori, iar overall consider că povestea este unul dintre punctele forte ale jocului. Dar nu ar fi o poveste cu și despre supereroi dacă nu am avea și un antagonist puternic și diabolic pe care să îl înfruntăm, nu? Și aici intră în scenă Kraven, un băiat mare și puternic care vrea să vâneze for fun foștii răufăcători ai orașului, actualmente reabilitați, producând mult haos și teroare în proces, bineînțeles. Este un bad guy bun (chiar dacă nu singurul, dar nu vreau să dau spoilere), dar cade în plasa aia de „răufăcător generic”. Amenințarea sa este portretizată bine în timpul poveștii, deci nu am de ce să mă plâng, dar de multe ori Kraven pare cam unidimensional. Revenind la lucruri mai bune, dezvoltatorii au introdus în Spider-Man 2 și tot felul de povestioare secundare foarte bine scrise, care conturează și mai mult imaginea de ansamblu atunci când vine vorba de personalitatea și de felul de a fi al personajelor. Sunt niște adiții binevenite, și m-am distrat cu ele la fel de mult cum am făcut-o cu firul narativ principal, ceea ce spune multe despre nivelul de calitate al quest-urilor auxiliare. Totuși, nu te aștepta să vezi o abordare diferită sau complet nouă. Spre deosebire de titluri precum God of War: Ragnarok sau The Legend of Zelda: Tears of the Kingdom unde dezvoltatorii au libertate completă să ducă povestea oriunde vor ei, Spider-Man nu este proprietatea studioului, în cazul ăsta Insomniac, ci a celor de la Marvel. Asta înseamnă că cei care au avut task-ul de a scrie povestea în acest joc au trebuit să se ghideze după niște arcuri narative deja existente în lore-ul francizei. Asta nu e neapărat un lucru rău, pentru că mi-a plăcut să văd cum scriitorii au reușit să integreze personaje sau povești deja știute în narațiune, dar cu siguranță te vei întâlni cu multe fețe cunoscute, atât din filme cât și din benzile desenate. Astea fiind zise, dacă nu ai avut ocazia să joci primul joc din serie și mini sequel-ul, vorbesc aici despre Marvel’s Spider-Man din 2018 și Spider-Man Miles Morales, îți recomand să o faci. Multe dintre personajele pe care le întâlnești pentru prima dată acolo revin și în noul titlu, și s-ar putea să rămâi pe dinafară în unele cazuri dacă nu ai idee despre evenimentele care s-au întâmplat în trecut. Alternativ te poți uita la câteva filmulețe de pe YouTube care îți explică povestea, merge și așa. Gameplay Acum trecem la gameplay, un loc unde Insomniac au reușit să rafineze și mai mult experiența. În primul rând, combat-ul este mai precis și mai satisfăcător, lucru pe care nu mă așteptam să îl spun ținând cont de cât de mișto au fost bătăile în jocurile din trecut. Dar s-a întâmplat, și combat-ul din Spider-Man 2 e o plăcere. În continuare există mult spam de pătrat, dar acum ai la dispoziție și mai multe abilități speciale și gadget-uri mișto pe care poți să le folosești după voia ta. Tot la capitolul ăsta a fost adăugat și un sistem de parry în Spider-Man 2, similar cu ce vedem în alte jocuri. Practic, unele atacuri ale unora dintre inamici nu pot fi evitate și trebuie parate, moment în care cel cu care te bați se dezechilibrează și îți lasă oportunitatea să îi faci cunoștință cu niște lovituri de-ale tale. Și varietatea inamicilor cu care te bați a fost îmbunătățită. Există mai multe tipuri de atacuri care vin în direcția ta iar per total, bătăile sunt ceva mai dinamice și mai complexe, lucru pe care îl apreciez din plin. Mi-a fost teamă că asta ar putea face jocul substanțial mai greu, ceea ce s-ar fi putut transforma într-o problemă dacă luăm în considerare faptul că nu am vrut un souls-like cu Spider-Man, dar mă bucur să spun că lucrurile nu stau așa. Sigur, trebuie să fii mai atent iar fiecare fight îți va pune reflexele la încercare, dar majoritatea mobilor mor relativ repede și nu mi s-a părut că jocul este prea greu, cel puțin pe nivelul normal de dificultate. Totuși, dacă lupta corp la corp în câmp deschis ți se pare challenging, o altă variantă foarte bună ar fi să adopți o abordare mai silențioasă. Stealth-ul joacă și în Spider-Man 2 un rol important acum și, în teorie cel puțin, este complet posibil să omori toți inamicii unul câte unul în timp ce te faci nevăzut. Principala ta unealtă în acest scop este un nou gadget care funcționează destul de simplu. Îți alegi un perete sau o margine unde pânza de păianjen să se prindă, apeși un buton și voilà: ai un soi de sârmă în fața ta pe care poți merge deasupra răufăcătorilor și de care îi poți lega atunci când faci takedown-uri silențioase. Ce nu s-a schimbat față de jocurile trecute, și mă bucur că spun asta, este modul cum te deplasezi prin oraș. Când m-am jucat primul Marvel’s Spider-Man în 2018 am ajuns repede la concluzia că modul în care Spidey zboară printre clădiri cu ajutorul pânzei de păianjen este cel mai fun mod de a ajunge dintr-o parte în alta, și vă spun sincer că am folosit opțiunea de fast travel maxim de câteva ori, atunci când testam să văd cât de repede se încarcă jocul, but more on that later. Până atunci, sistemul de webslinging, așa cum îl numesc cei de la Insomniac, a revenit aici și este mai bun ca niciodată. Sentimentul dat de viteză este cât se poate de prezent și o cursă nebună printre zgârie-norii din New York este suficientă cât să îți crească puțin pulsul. În plus a fost adăugată o opțiune care te lasă să planezi efectiv, dacă preferi un mod de călătorie mai ușor de folosit. Dar cu toate astea, tot la webslinging am ajuns de cele mai multe ori, și nu mă văd folosi altceva vreodată. De menționat este și sistemul de upgrade, și aici am avut un mare semn de întrebare atunci când am început să mă joc. Vezi tu, sistemul în sine poate părea complicat și greoi la început, în special din cauza faptului că pe lângă un skill tree individual pentru fiecare Spider-Man există și un tree comun, iar în total sunt foarte multe opțiuni și puteri în care să îți verși punctele adunate. Astea fiind zise, imediat ce te prinzi cum funcționează lucrurile se schimbă din ceva confusing într-un sistem de upgrade bine pus la punct. În tree-urile individuale vei găsi abilități și bonusuri care îți îmbunătățesc arsenalul deja existent al fiecărui Spider-Man în parte în timp ce punctele pe care le pui „la comun” se axează pe mobilitate și pe bonusuri universal valabile. Este o implementare bună și nu trebuie să îți faci griji că nu vei avea suficiente puncte de cheltuit acolo, pentru că jocul este generos și cam la fiecare misiune principală vei avea o abilitate nouă de deblocat. Cât despre oraș în sine, New York-ul din Spider-Man 2 este o minunăție. Este ceva mai mare decât cel implementat în jocul precedent, grație unor noi zone din Brooklyn și Queens care au fost adăugate acum. În plus, presărate peste tot pe hartă sunt tot felul de obiective secundare, asemenea celor care au strâns atât de multe critici din partea gamerilor în trecut. Motivul pentru care activitățile secundare din primul joc nu au fost atât de îndrăgite e simplu: multe dintre ele erau plictisitoare, repetitive și deveneau de-a dreptul enervate după o vreme. Well, vestea bună este că Insomniac au luat în serios criticile astea iar majoritatea activităților extra sunt ceva mai bune acum și s-au transformat din ceva ce evitam de fiecare dată când puteam în ceva ce chiar îmi doresc să fac în joc. Situația încă nu e perfectă, și în special spre finalul jocului activitățile astea devin repetitive, dar este un pas în direcția cea bună fără îndoială. Tot la secțiunea asta vreau să vorbesc și despre DualSense, pentru că am ajuns la concluzia că cei de la Insomniac sunt regii feedback-ului haptic. Nu este omniprezent și controller-ul nu vibrează la fiecare pas pe care îl faci, dar asta înseamnă că de fiecare dată când sistemul este activat reprezintă un moment special și reușește să adauge un strat de imersiune imposibil de implementat fără DualSense. Asta se aplică și în cazul triggerelor adaptive, care sunt folosite cu cumpătare și sunt introduse în cele mai bune momente posibil. Nu este o chestie fără de care nu aș putea să trăiesc, dar am apreciat fiecare vibrație corectă la timpul ei. Grafică și sunet Acum intră în discuție subiectul graficii, iar aici cei de la Insomniac s-au întrecut pe ei înșiși. Se vede că Spider-Man 2 este o lansare exclusivă pentru PS5, ea nefăcându-și loc și pe bătrânul PS4, iar asta e de bine. Știu că mulți vor face gura mare pe net că e nedrept și că Sony face asta intenționat pentru a-i împinge pe oameni să cheltuie bani pe noua consolă. Dar c’mon guys, PS5 e lansat deja de aproape 3 ani, stoc există suficient la toate magazinele și progresul tehnologic nu se poate opri în loc doar pentru că sunt unii care refuză să facă saltul la noua generație. Astea fiind spuse, Spider-Man 2 arată și se mișcă fenomenal. Ca la mai toate jocurile recente de console, în setări există două moduri diferite de grafică: Fidelity și Performance. Modul Fidelity asigură faptul că te joci la rezoluție 4K și cu toate efectele de ray-tracing activate la calitate maximă, cu sacrificiul că va trebui să te mulțumești cu doar 30fps. Cunosc oameni care preferă o calitate mai bună a imaginii în detrimentul unei performanțe mai fluide, iar dacă și tu te încadrezi în categoria asta, te vei bucura din plin de frumusețea asta de joc. Pe partea cealaltă a baricadei se găsește modul Performance, care nu rulează chiar la 4K și care are niște efecte speciale cum ar fi ray-tracing ceva mai cuminți. Ele sunt în continuare acolo, și geamurile clădirilor din New York reflectă superb mediul înconjurător și pe această setare, dar când am comparat cele două moduri unul lângă altul am observat destule diferențe. Avantajul major are legătură cu framerate-ul, care urcă de la 30 la peste 60. Spun peste 60 pentru că, deși nu ajunge la cei 120 de care este capabilă consola, numărul cadrelor pe secundă se învârte în jurul valorii de 80 în majoritatea cazurilor, ceea ce este un improvement major față de cele 30 fps din modul Fidelity. Astea fiind spuse însă, indiferent de modul grafic pe care îl alegi vei avea o experiență foarte bună. Spider-Man 2 arată fenomenal în modul Fidelity și se mișcă exemplar pe Performance, deci ești acoperit no matter what. Mai mult, Spider-Man 2 reușește să stoarcă la maxim viteza SSD-ului rapid din PS5, și schimbările de peisaj (fie că vorbim despre schimbarea între personaje sau fast travel) se întâmplă extrem de rapid. Vorim de una, maxim două secunde de așteptare până când ești înapoi în acțiune, și nu am văzut nicăieri niciun loading screen tradițional. În ciuda faptului că mai sunt momente când unii inamici rămân blocați în spatele unor pereți și nu pot fi atacați sau camera care o mai ia uneori pe arătură, nu am dat de bug-uri game breaking sau probleme care să îmi strice experiența în vreun fel. Astea sunt cuvinte mari de laudă, în special dacă ne gândim că majoritatea titlurilor AAA lansate în ultimii ani sunt subiect de discuție și exemple negative atunci când vine vorba de optimizare și bug-uri. Spider-Man 2 este un joc cât se poate de complet și de terminat, încă de la lansare. Concluzie În final, Spider-Man 2 s-a dovedit a fi unul dintre cele mai bune jocuri ale anului, și cu siguranță cea mai mare reușită a celor de la Insomniac. Povestea este fără îndoială vedeta spectacolului și a reușit să mă țină lipit de ecran ore în șir, în special în cea de-a doua jumătate. În plus, faptul că te poți juca atât cu Peter cât și cu Miles face experiența și mai bună și transformă jocul într-un sequel perfect în toată puterea cuvântului. Combat-ul este mai bun ca niciodată, modul de deplasare este extrem de satisfăcător și amuzant, activitățile extra din oraș au fost regândite și îmbunătățite la mai toate capitolele iar jocul arată și se mișcă incredibil. Este o adevărată reușită de game design și mă bucur că Insomniac au reușit nu doar să livreze un titlu care este după așteptări, ci le și depășește. Nu este perfect, și cei care nu au fost impresionați de primul joc nu vor găsi aici nimic care să le schimbe punctul de vedere, dar nimeni nu poate nega faptul că Spider-Man 2 setează un nou standard atunci când vine vorba de jocuri cu supereroi. Se vede ca un film de Hollywood și se simte ca unul, iar nota mea este 9,5. SURSA:ZONAIT
  7. Epopeea numită Dacia Spring este pe cale să se încheie, noua divizie Ampere, special creată de Renault pentru fabricarea pe Continent a următoarei generații de EV-uri urmând să livreze ”Legend”, un fel de urmaș al Daciei Logan, dar electrică și cu preț sub 20 de mii de euro, înainte de subvenții. Apreciată pentru prețul relativ accesibil dar criticată pentru orice altceva, de la performanțe și confort, până la calitatea acumulatorilor chinezești care uneori ajung la „combustie spontană”, Dacia Spring este învinsă până la urmă de intransigența autorităților europene care impun taxe usturătoare pe importurile din China. Tot din același motiv, Dacia Spring nu mai este pe lista autoturismelor electrice pentru care statul francez acordă subvenții. Spre exemplu, fără prima de 5000 de euro, Dacia Spring va ajunge anul viitor să fie mai scumpă decât Citroen e-C3, produs local și cu dotări/finisaje superioare. Așteptat nu mai devreme de anul 2025, cel mai ieftin EV livrat de noua divizie Renault ”Ampere” ar putea avea un preț de numai 10.000 EUR în echiparea de bază, dacă Statul Român va păstra subvențiile generoase practicate până acum. Potrivit anunțului oficial, “Legend” va avea un consum redus, de numai 100 Whr/km și cu 75% mai puține emisii de carbon pe parcursul unui ciclu de viață, comparativ cu media vehiculelor actuale. Spre comparație, un Tesla Model 3 cu greu coboară sub pragul de 150-160 Whr/km și nici actuala Dacia Spring nu este cu mult mai jos, în ciuda greutății mult inferioare. Citind printre rânduri, putem anticipa că viitorul EV entry-level produs sub divizia Renault Ampere va fi o mașină micuță, cam înghesuită și probabil echipată cu un acumulator de capacitate modestă, acest ultim aspect fiind decisiv pentru obținerea unui cost de fabricație cât mai mic. Iar acesta va fi atât un concurent pentru Dacia Spring, pe cât un înlocuitor direct, predecesorul importat din China devenind neviabil din punct de vedere economic. Vestea și mai bună este că divizia Renault Ampere nu este doar pentru modelul ”Legend”, un total de șapte serii de mașini electrice urmând să intre în producție până în anul 2031: Mégane electric, Scenic, R5 și R4, Legend și alte două modele cu nume neprecizat. Scopul declarat al Renault pentru lansarea diviziei Ampere este acela de “a democratiza piața autovehiculelor electrice”. Teoretic, asta încerca să facă și Dacia Spring, doar că „scurtătura” aleasă de Renault – lipirea siglei Dacia pe un EV ieftin importat din China – a fost doar o improvizație care se lovește acum de „zidul” tarifelor de import și eliminarea subvențiilor EV, impuse de autoritățile europene pentru ajutarea industriei auto de pe continent. SURSA:ZONAIT
  8. Google Chrome este pe cale să primească un ajutor din partea inteligenței artificiale, asistând mai departe acei utilizatori care deschid nenumărate tab-uri cu pagini web, iar apoi uită să le mai închidă. Se întâmpla și pe la începuturile Windows, proaspeții posesori de PC-uri înțelegând că pot/trebuie să-și organizeze fiecare document și scurtătură de aplicație direct pe desktop. Acum sunt tab-uri cu pagini web, dar filosofia de bază nu s-a schimbat: Totul la vedere, în caz că am nevoie mai târziu. Problema se manifestă atât în versiunea pentru desktop, dar și cea de mobil a browser-ului Chrome, unii utilizatori părând să uite că paginile web, odată deschise, mai trebuie și închise pentru a nu consuma inutil resursele de memorie și procesor. Și dacă nu poți stopa acest fenomen prin „educarea” utilizatorilor, atunci poate cu ajutorul inteligenței artificiale. Primele indicii au apărut în luna septembrie sub forma unor mențiuni despre funcția “Organize Tabs” (momentan inactivă în codul browser-ului Chrome), asistând rearanjarea și chiar gruparea tab-urilor nefolosite într-o fereastră Chrome separată. Funcționalitatea nou pregătită ar urma să aibă și o secțiune dedicată în Settings, meniul ”AI” (chrome://settings/ai) reunind toate setările Chrome care țin de inteligență artificială. Spre exemplu, odată ce depășești un anumit număr de tab-uri deschise în Chrome, butonul Organize Tabs va apărea în dreptul opțiunii de Căutare, permițând organizarea paginilor deschise. Rămâne de văzut după ce parametri sau caracteristici va acționa acest filtru și în ce măsură va beneficia de ajutorul inteligenței artificiale. Spre exemplu, putem presupune că browser-ul web îți va putea anticipa următoarea mișcare grupând anumite tab-uri în funcție de modul cum l-ai folosit în trecut sau alte asocieri. Deocamdată, singura certitudine este că funcționalitatea încă nu este gata pentru lansare oficială. Dar având în vedere asocierea cu AI, șansele ca aceasta să fie în cele din urmă adăugată în Google Chrome sunt foarte mari. SURSA:ZONAIT
  9. Tot mai mulți utilizatori reclamă deformări ciudate sub ecranul telefoanelor Pixel 8 și Pixel 8 Pro. Presupusul defect poate fi sesizat doar cu ecranul oprit și nu pare să afecteze în niciun fel aspectul imaginii. Problema nu este chiar nemaiîntâlnită, dar de obicei este semnalată doar la telefoane low-cost semnate de branduri asiatice no-name. Concret, mai ales la telefoane cu finisaje din plastic sau aluminiu foarte subțire, torsionarea sau apăsarea prea puternică a ecranului poate deforma (temporar sau permanent) carcasa telefonului, anumite componente electronice ajungând să fie strivite de spatele ecranului. La telefoanele cu ecran LCD partea din spate este rezervată așa numitului „difuzor de lumină”. În esență, o folie din plastic transparent pe care sunt aplicate mii de perforații microscopice, cu scopul de a o transforma într-un fel de prismă pentru distribuirea uniformă a luminii emanate de o sursă LED instalată pe una sau două laturi ale ecranului. Orice deformare/strivire a acestei folii are efecte imediate și foarte vizibile, prin formarea unor zone excesiv de luminoase pe ecran. Din fericire, ecranul OLED instalat pe telefoanele Pixel 8 Pro nu include această componentă vulnerabilă și aparent nu este afectat în niciun fel de micile deformări survenite la contactul direct cu anumite componente ale telefonului. Iar dacă ne luăm după spusele Google, „nu există niciun impact funcțional asupra performanței sau durabilității Pixel 8”. Desigur, vom vedea pe parcurs dacă este adevărat. Între timp, ar putea fi o idee bună să previi pe cât posibil orice striviri accidentale care ar putea pune prea multă presiune în zone mai vulnerabile ale ecranului. Spre exemplu, evitând purtarea telefonul în buzunarul de la spate. În mod predictibil, unii utilizatori au solicitat și chiar obținut înlocuirea telefoanelor semnalate cu acest presupus defect. Probabil că în urma declarației oficiale recent publicată pe blog-ul Google astfel de solicitări vor mai fi acceptate doar în cazuri excepționale, dacă și aspectul imaginii are de suferit. SURSA:ZONAIT
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Termeni de Utilizare & Politică Intimitate