jklkjklkj

Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), la care au aderat 24 de state și care operează cel mai mare laborator de fizică a particulelor din lume, împlinește astăzi 70 de ani de existență. Țara noastră a devenit în membră cu drepturi depline în 2016, iar cercetătorii români de la mai multe institute naționale de știință participă la o serie de proiecte internaționale, după cum a explicat pentru Radio România Actualități directorul Institutului de Științe Spațiale, Alexandru Dobrin. Alexandru Dobrin: Proiectele sunt variate, avem contribuții în trei colaborări mari pentru CERN. Este ALICE, MoEDAL și DsTau, care se ocupă, tot la fel, cu studierea universului. Ce facem la experimentul ALICE e ste să recreăm condițiile după câteva microsecunde de la formarea universului, după Big Bang. Încercăm să măsurăm sau să caracterizăm proprietățile unei plasme de quarci și gluoni. Ce vrem noi să facem? Este să vedem cum s-a format universul sau să înțelegem cum a evoluat la câteva microsecunde. SURSA

19307 https://imgur.com/a/0AuXoE5

Votat.

19298

Statele din UE au aprobat scăderea statutului protejat al lupilor. Măsura, propusă de Comisia Europeană, va face ca lupii, care în prezent se încadrează în categoria „strict protejaţi”, să se plaseze în categoria „protejaţi”, ceea ce va face mai accesibilă vânarea animalelor. Comisia a susţinut că modificarea este necesară deoarece numărul lupilor este în creştere, reprezentând un pericol pentru animalele domestice. Grupurile de conservaţionişti au respins măsura. SURSA

Votat.

19272

19250

Votat.

Un nou studiu relevă că cea mai mare pădure virgină din lume, Pădurea Amazoniană, a pierdut în urma defrişărilor o suprafaţă de dimensiunea celei a Germaniei şi a Franţei la un loc, în ultimele patru decenii. Raportul subliniază că această scădere a ariei împădurite din Amazon a alimentat seceta şi incendiile de vegetaţie record înregistrate în America de Sud. Studiul elaborat de un grup de cercetători internaţionali punctează că în perioada 1985 – 2023, s-a pierdut 12,5% din suprafaţa împădurită, din cauza defrişării pentru minerit şi agricultură, iar numărul mare de incendii de vegetaţie din 2024 a ridicat în atmosferă un volum uriaş de dioxid de carbon. Fenomenele de vreme extremă, asociate încălzirii climatice, măresc riscul şi intensitatea incendiilor în multe state sud-americane. De la revenirea la putere în 2023, preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a promis că va lucra către scăderea la zero a despăduririi în Amazon, până în 2023. SURSA

A fost identificată o nouă grupă sanguină, foarte rară, numită Mal: cercetătorii erau pe urmele sale de peste jumătate de secol, de când în 1972 a fost găsită o femeie lipsită în mod misterios de o moleculă, antigenul AnWj, care este prezent pe suprafața globulelor roșii la 99,9% dintre oameni. Descoperirea originii genetice a acestei afecțiuni, publicată în revista „Blood” de cercetătorii de la National Health Service Blood and Transplant din Marea Britanie, aduce numărul de sisteme de grupe sanguine cunoscute până acum la 47 (inclusiv faimoasele sisteme ABO și Rh) și deschide calea pentru transfuzii de sânge mai sigure. Rezultatele acestei cercetări vor permite, de fapt, dezvoltarea de noi teste genetice pentru a detecta acei pacienți rari care sunt AnWj-negativi, reducând astfel riscul complicațiilor asociate cu transfuzia. Majoritatea persoanelor AnWj-negative își datorează starea bolilor hematologice sau formelor deosebite de tumoră, care suprimă expresia antigenului prezent în mod normal în proteina Mal. Doar un număr foarte mic de oameni sunt AnWj-negativi datorită unei cauze genetice. Cercetătorii au descoperit-o, examinând nu numai sângele pacientei identificate în 1972, ci și al membrilor unei familii arabo-israeliene cu cinci indivizi AnWj-negativi. Pentru fiecare persoană, întregul exomul, adică ADN-ul care codifică proteine, a fost secvențiat. Rezultatele au arătat că rarele cazuri genetice de negativitate la antigenul AnWj sunt datorate delețiilor secvențelor ADN din ambele copii ale genei Mal. Studiul „reprezintă o realizare uriașă și punctul culminant al muncii îndelungate în echipă, pentru a stabili în sfârșit acest nou sistem de grupe sanguine și pentru a putea oferi cea mai bună îngrijire pacienților rari, dar importanți”, comentează prima autoare a studiului, Louise Tilley de la NHS Blood and Transplant din Bristol. „Munca a fost dificilă, deoarece cazurile genetice sunt foarte rare. Nu am fi ajuns la acest obiectiv fără secvențierea exomului, deoarece gena pe care am identificat-o nu era un candidat evident și se știe puțin despre proteina Mal din celulele roșii”. SURSA

19236

19211

Votat.

19199