[creeppyPasta] Oglinda Blestemată: Groaza Nopților Nedormite

[PlayZeeK. # GFX]

Sursa
A fost o zi lungă și plictisitoare la serviciu. James căuta cheile sub ploaia torențială, scăpând câțiva lei din buzunar. Nu-i păsa. Voia doar să intre în casă și să-și ia binemeritatul somn, deși știa că acesta îl va ocoli din nou. Somn. Cuvântul i se părea atât de străin. De pe altă lume, chiar. Cât timp trecuse? Trei zile? Nu putea continua așa. Avea nevoie de somn, dar știa că imediat ce capul va simți îmbrățișarea moale a pernei, iar pleoapele îi vor acoperi ochii injectați, oboseala va dispărea. Încercase tot felul de medicamente, legale și ilegale, disperat să obțină măcar câteva ore de odihnă. Insomnia începuse să-i controleze viața.

James înghiți câteva pastile, fără să-i pese de efectele secundare, și își lăsă capul pe pernă. Ochii i se închiseră și fu aruncat într-o beznă densă. Mintea sa refuza să se golească. Încercă să se concentreze, să uite de lumea reală și să alunece departe în întuneric, dar nu putea. Dintr-o dată simți nevoia să se uite la televizor, să mănânce ceva.

Uitase să se spele pe dinți? Da, așa era. James se târî din pat și se duse clătinându-se spre baie. Își trecu mahmur periuța de dinți electrică peste dantură, apoi se clăti. Când privi în oglindă, se holbă la reflexia lui. O barbă neîngrijită începuse să-i crească. Nu-i plăcea.

James se întoarse brusc pentru a-și căuta aparatul de ras. Oare îl rătăcise? Nu era în duș, unde îl ținea de obicei. Căută prin toată baia și chiar se uită și pe coridorul îngust din fața ușii. Nu era felul lui să piardă lucruri, mai ales obiecte banale ca un aparat de ras. Credea cu tărie în filosofia “un loc pentru fiecare lucru, și fiecare lucru la locul lui”. Se scărpină în cap, se întoarse în baie și trase o sperietură zdravănă.

Nu era sigur de ce a tresărit sau de ce a fost atât de surprins de ceea ce a văzut. Aparatul de ras pe care îl căutase fusese tot timpul pe chiuvetă. Sau nu? Nu, își spuse, nu fusese acolo. Ar fi trebuit să-l vadă. Trebuia să-l vadă. Ridicând din umeri, James decise că n-avea răbdare să se bărbierească oricum. Ceea ce avea nevoie era de un duș fierbinte și plăcut. Asta sigur îl va ajuta să se relaxeze. Să-și limpezească mintea.

Citeste si:  Iti stiu toate secretele

Apa era liniștitoare, aproape amețitoare. James închise ochii și gustă cea mai apropiată senzație de somn pe care o avusese în ultimele trei zile. Apa îi săruta vârful nasului în timp ce începea ușor să adoarmă. Chiar atunci când simțea că se pierde, apa deveni mai fierbinte. Nu o schimbare semnificativă de temperatură, doar puțin mai caldă decât trebuia. James nu-i acordă atenție, crezând că e doar o problemă cu instalația.

În plus, era mult prea relaxat ca să deschidă ochii acum. Apoi, auzi scârțâitul foarte subtil al butonului care controlează temperatura apei, urmat de senzația intensă a apei clocotite țâșnindu-i pe față. Înjură și se trase înapoi, căutând disperat butonul ca să oprească apa fierbinte. Mânerul fusese rotit până la capăt spre partea marcată cu un “F” roșu aprins.

Insomnia era a naibii, asta era clar. O nenorocită nestatornică, crudă și fără suflet. James era confuz și dezorientat, cu fața ușor arsă de apa clocotită. După ce se îmbrăcă, se uită la ceasul de lângă pat. Era 3:22 dimineața. Realizând că n-are nicio șansă să adoarmă, James se întoarse în baie și privi din nou în oglindă. Ochii lui, în mod normal de un albastru profund, erau acum de un gri obosit. Vene groase, roșii se ițeau pe ambele părți ale retinei. Pupilele i se măriseră, ca și cum ar fi luat un halucinogen. Stătu nemișcat acolo un timp, examinându-și trăsăturile în oglindă. Din când în când își schimonosea fața, strângând din ochi. Apoi, își apropie chipul de oglindă până ce nasul îi atinse sticla rece. Ca să facă pe prostu’, James își coborî vocea într-un mârâit amenințător. “Cine ești tu?” șuieră el, fără să-și îndepărteze fața. Reflexia lui clipi.

James țipă și se dădu înapoi. Nu se întâmplase așa ceva. Era doar obosit, atât. Ar fi fost o prostie să creadă altceva. Dar era îngrozit să se uite din nou în oglindă, să vadă ce monstru oribil, desfigurat, îl aștepta să se ridice de pe jos. Când adună în sfârșit curajul, nu văzu decât propria reflexie. Totuși, James observă ceva. Nu fusese ușa de la baie închisă când intrase prima oară? Credea că da, deși nu era sigur.

Citeste si:  Visul

Creierul îi era prăjit, avea nevoie de odihnă. Mintea îi juca feste, evident. Când întoarse spatele oglinzii, auzi un zgomot. Un sunet de zgârieturi, venind chiar din spatele lui. Ca și cum cineva ar fi zgâriat o tablă cu unghiile. Se întoarse și observă o zgârietură lungă și subțire pe oglindă. O durere ascuțită îi pulsase în degetul arătător al mâinii drepte. Unghia i se tăiase și se îndoi straniu, ca și cum ar fi zgâriat frenetic ceva.

Era oglinda cauza tuturor confuziilor și a nopților de nesomn? Ori de câte ori îi întorcea spatele, se întâmpla ceva straniu. Ceva ciudat. James se năpusti înapoi în baie și se holbă la reflexia lui. Făcu o grămadă de mișcări bruște, încercând disperat să păcălească orice se ascundea în spatele oglinzii. Nu se întâmplă nimic neobișnuit. Era groaznic de speriat să se întoarcă, dar știa că n-avea încotro. Își roti încet corpul, dar nu rupse contactul vizual cu ceea ce-l privea din spatele reflexiei. Copiindu-i mișcările.

Când James se uită în sfârșit în altă parte, era liniște deplină. Așteptă acolo zece secunde întregi, pregătit ca ceva monstruos să iasă țâșnind din sticlă și să-l înghită. Dar, mult timp, nu se întâmplă nimic. Apoi, un POCNET asurzitor sparse tăcerea. Se răsuci pentru a vedea ce produsese zgomotul. O crăpătură imensă apăruse în centrul oglinzii, ca și cum cineva o lovise cu pumnul în forță.

Din nou, o durere fulgerătoare îi străbătu mâna dreaptă, de data asta mai intensă. Când se uită în jos, avea mai multe tăieturi în jurul articulațiilor, sângerând abundent. Instinctiv, se repezi să-și curețe rana, uitând complet de oglindă. Își înfășură pumnul în prosoape de hârtie și apăsă, dorind cu disperare să oprească lichidul roșu. Dură cam cinci minute, dar, brusc, tăieturile încetară să mai sângereze. După ce sângerarea se opri, James își aminti de oglindă.

Țâșni pe scări, împiedicându-se și lovindu-și degetul de la picior de una dintre trepte. O luă la fugă pe coridor spre baie, inima bătându-i nebunește în piept. Odată ajuns în baie, căzu într-un colț, sufocându-se în respirații grele. Sânge era împrăștiat pe toată oglinda, de parcă cineva l-ar fi aruncat și stropit peste tot. Pe jos era un ciob lung și zimțat de sticlă, din care picura același lichid familiar. O baltă mică de sânge se acumula sub corpul neînsuflețit al lui James. Gâtul îi fusese tăiat.

Citeste si:  Umbra

— Ei bine, ce părere ai despre asta, George? Au spus că au găsit urme de marijuana la subsol, zise detectivul particular Paul Kyte, privind cu o expresie sumbră scena macabră.

Detectivul George Henderson chicoti:

— Mary Jane nu face asta oamenilor, știi și tu. Am găsit cel puțin zece tipuri diferite de somnifere în dulapul lui de medicamente de jos. Ai văzut vreodată efectele secundare ale chestiilor ălora? Anxietate, halucinații, paranoia… Pun pariu că săracul ăsta a luat pur și simplu prea multe pastile.

Detectivul Kyte se încruntă în timp ce privea oglinda spartă, acoperită cu sânge uscat. Ar fi putut jura că, pentru o secundă, a văzut un alt bărbat acolo, o față diferită de a lui. Fața era posomorâtă și lipsită de expresie. Era a unui bărbat, fără îndoială, cu ochii extrem de injectați. Un roșu aprins începu să acopere chipul reflexiei, ca și cum ar fi fost ars de ceva. Kyte își frecă ochii și se holbă din nou în oglindă. Nu văzu decât propria reflexie. Mijindu-și ochii, se apropie de sticla pătată de sânge, până ce vârful nasului aproape o atingea. În timp ce-și fixa reflexia, aceasta clipi.