Review SnowRunner – La pas prin zapezi si namoale

[IoNuT™]

 

Nu-i asa ca urati perioada aceea de dupa zapezi cand incepe sa se topeasca totul? Atunci cand strazile oraselor se transforma in lacuri de acumulare. Si eu! Dar in Snowrunner, fix topeala aia mi-a oferit ore bune de relaxare. Luati-va haina groasa pe voi, faceti plinul si haideti cu mine intr-o aventura 4×4!

SnowRunner aduce iarna din nou
Trebuie sa recunosc ca am inceput sa scriu la articolul asta inainte de a ninge in Mai prin muntii Romaniei, cand inca era soare si 20+ grade afara. Poate c-am avut gura aurita, sau cine stie?! Revenind la povestea (pot sa-i zic asa?!) jocului, incepi intr-un Chevrolet CK1500. Intr-o viroaga inundata mai exact. Scopul este cam incert la inceput, insa mijloacele sunt bine explicate. SnowRunner face o treaba buna in a te introduce in mecanicile de baza ale jocului, dar se simte greoi inca de la inceput. Iar asta este o tema recurenta.

Am numit-o „Martoaga”
Actiunea jocului incepe in Michigan, SUA, ca mai tarziu sa poti pleca in alte doua regiuni: Alaska si Taymyr, Russia. Dupa ce urmezi putin tutorialul in care eu mi-am prins urechile, o sa intelegi si scopul jocului. Trebuie sa strabati o lume pustie in care singura vietuitoare se pare ca esti tu, iar camarazi iti sunt tonele de fiare pe roti pe care le conduci. Ia materiale de aici, du-le acolo, reparam noi podu’, tu treci mai departe. Nimic spectaculos pana acum, insa nu prea conteaza scopul asa mult, ci cum ajungi de la A la B. Aia este crema jocului!

Bine c-am spalat-o pana sa plec de acasa…
Mecanici care te obliga sa fii rabdator
Vrei o provocare? Nu ai chef de bubuieli si monstri care sa te alerge de nebuni? Pune mana pe SnowRunner. Nu te va ataca nimeni, dar vei fi aruncat in mijlocul pustietatii la volanul a doua corocopci ordinare (cel putin la inceput) si va trebui sa duci de colo-colo lemne, fiare, d-ale gurii si chiar si remorci in care le bagi pe toate. O sa trebuiasca sa fii rabdator, iar reflexele tale super rapide cu care te lauzi in fata altor jucatori?! Pfft, uita de ele. In taramurile inghetate si neiertatoare din SnowRunner, rabdarea este cel mai tare atuu pe care-l poti avea. Fie asta, fie o sa dai recovery la masina de mai multe ori decat o sa ajungi la destinatie.

Daca imi place ceva la jocul asta este modul in care se conduc masinile. Incearca sa fie un simulator auto si cred ca si reuseste intr-o oarecare masura. Vehiculele se simt diferit in functie de motorizare, greutate si fel si fel de alte diferente, iar vremea, terenul si norocul joaca un rol important. Nu am crezut vreodata ca o sa stau infipt in canapea trei ore, incercand sa repar podurile din Michigan, ca sa strang destui bani pentru a-mi face upgrade la camioane. Si asta parea ca o sa imi ofere un oarecare avantaj; desigur, pana am descoperit vehicule intepenite pe harta pe care odata ce le salvezi de la ananghie, raman cu tine pana la adanci batraneti. Sau pana dai de urmatorul.

Are cineva o harta? Dar un ghid al utilizatorului pentru?
Bine, am mintit cand am spus ca cel mai mare avantaj in SnowRunner este rabdarea. Cred ca spiritul de aventurier primeaza mai mult, iar aici nu ma refer la dorul de duca prin munti. Nu, nu, vorbesc despre abilitatea de a intelege cum %$#&@ merg meniurile din jocul asta. Odata ce ai urcat in masina, totul e ok. Pana acolo insa, cel putin mie mi-a facut mintea vraiste si am inteles putin spre deloc din ce voiau pop-urile alea enervante sa-mi zica. Cu timpul te obisnuiesti, dar pe bune?! E ceasu’ 2020, vreau un meniu ceva mai intuitiv.

Sa zicem ca am inteles ce tre’ facut si unde avem de mers. Am urcat in masina, dar na beleaua! Nu avem harta. Bine, harta exista, dar e blocata. Aici intervine ceva ce nu speram sa mai vad si in alte jocuri in afara de alea de la Ubisoft: turnurile de observatie! Te-ai saturat sa te urci pe stalpi de curent in Far Cry? Foarte rau; in SnowRunner te urci cu camioneta. Bine, pana la baza foisoarelor de observatie, dar tot este o aventura.

Un turn

Doi turn
Masini, remorci si masini cu remorci
O sa ma leg putin de modul in care se conduc diversele vehicule din SnowRunner. Unde camioanele grele in care iti vei petrece majoritatea timpului ofera o experienta interensata, nu pot sa nu dau o bila neagra pentru vehiculele de recunoastere. Adica camionetele cu care descoperi turnurile de mai sus si cu care te misti mai rapid. Sau cel putin, cu care ar trebui sa te misti mai rapid. Aceste masini devin rapid o durere in cot pentru ca din ceva motiv, par sa pluteasca pe drum. In rest, matahalele pe care le vei conduce in timpul misiunilor sunt foarte satisfacatoare ca si experienta de condus

Am vazut cu ce vei cara. Dar ce vei cara? Ei bine, remorcile din jocul asta sunt de toate felurile; vrei macara? Avem macara. Sau flatbed, sau cisterna, sau ce iti trebuie. Imi place in special ca se pune accent pe folosirea a mai multe tipuri de remorci pentru a indeplini diverse sarcini, astfel nu se simt in plus.

Le-a aruncat ala de la curier aiurea acolo

Tot ramaneam mereu fara lapte pentru cafea
Alta chestie care imi place, dar in acelasi timp nu-mi place, este camera. O sa incep intai cu partile pozitive, deoarece cele negative palesc in comparatie. SnowRunner te obliga intr-o oarecare masura sa tot schimbi printre diferitele unghiuri. Conduci de la A la B linistit? Ramai in cabina, dar ce faci cand se impotmoleste matahala? Ei bine, iesi in 3rd person, agati carligul de primul cop si da-i si trage!

In teorie, totul merge bine, dar nu inteleg ce a fost in capul dezvoltatorilor cand au bagat controlul asta anemic, cel putin pe PlayStation. Oricat am incercat, nu ma pot obisnui cu controlul total neintuitiv al camerei care fuge de colo-colo dupa cum pofteste. In plus, daca conduci din spate, adesea o sa inceapa camera sa se invarta sau sa coboare/urce fata de masina din cauza ca a dat de copac sau de pod. Este ceva ce tre’ sa experimentezi ca sa urasti cu adevarat.

Mi-am racorit mintea cu SnowRunner
Recunosc ca am fost destul de ocupat zilele astea si m-am cam enervat din cand in cand. Aveam nevoie de un tratament care sa ma linisteasca, iar SnowRunner a picat la fix. Ai o zi proasta? Urca in camion si plimba-te prin namol. Nu merge? Da-o de mal ca te scot baietii din primejdie.

Am auzit ca asa dorm camioanele
Ce sa mai? Avem in fata un joc bun, in care trebuie sa depui putin spre deloc efort. Singurele tale decizii vor fi daca sa treci prin balta sau pe langa, iar daca nu-ti iese, repercusiunile sunt cam zero. Ai ramas fara benzina sau ti-ai faramat tona de rugina? Ti-o repara jocul gratis. SnowRunner nu se vrea neaparat un joc greu, ci unul care sa te rasplateasca de fiecare data cand faci ceva bine. Pentru mine, e combinatia numai buna de joc care merge in combinatie cu un serial. Mai citesti un dialog, mai tragi de carlig-ul de remorcare putin. Asta-i viata!

 

 

sursa:            ZonaIT