Itachi @ LCS Postat Decembrie 31, 2024 Postat Decembrie 31, 2024 În anul 2024, situația femeilor la nivel global a continuat să fie marcată de evoluții semnificative, atât pozitive, cât și negative, în domeniul drepturilor reproductive, al libertăților individuale și al egalității de gen.De la luptele pentru drepturile reproductive în Statele Unite, până la represiunile din Orientul Mijlociu, situația femeilor a variat semnificativ în funcție de regiune. Situația avortului în SUA În Statele Unite, anul 2024 a fost marcat de continuarea conflictului în jurul dreptului la avort. După ce Curtea Supremă a revocat decizia Roe v. Wade în 2022, statele americane au adoptat politici divergente în ceea ce privește accesul la avort. În luna noiembrie, un referendum pentru dreptul la avort a fost pe buletinele de vot în 10 state americane, în paralel cu alegerile prezidențiale. Din mai, Florida a interzis avorturile după a șasea săptămână de sarcină, cu rare excepții, astfel că referendumul își propunea extinderea perioadei legale pentru avort până la 24 de săptămâni. totuși, această inițiativă nu a reușit să obțină pragul necesar de 60% din voturi, consolidând restricțiile deja stricte stat.În schimb, în statele Missouri, Nevada, Arizona, Montana, Colorado, New York și Maryland, referendumul a trecut și permite femeilor să poată face avort până la 23-24 de săptămâni de sarcină, în condițiile în care mai multe state permiteau acest lucru doar până la 10-15 săptămâni, scrie Reuters. Cu toate acestea, victoria lui Donald Trump pune sub semnul întrebării dreptul femeilor de a face avort. El a declarat de-a lungul campaniei electorale că vrea să interzică avortul din a 15-a săptămână de sarcină, dar că vor exista și „excepții”, precum viol, incest şi salvarea vieţii mamei. „Numărul de săptămâni față de care sunt de acord acum oamenii este 15. În sensul acesta mă gândesc şi se ajunge la ceva foarte rezonabil. (...) Chiar şi cei mai duri par să fie acord cu 15 săptămâni”, a spus Trump, intervievat în cadrul unui program matinal pe postul WAB, potrivit Reuters. Peste 80% dintre unitățile medicale publice nu fac întreruperi de sarcină În România, actualul Cod Penal le permite femeilor să efectueze, la cerere, o întrerupere de sarcină, până în săptămâna a 14-a, însă traseul lor pentru efectuarea unei astfel de proceduri este unul lung și anevoios. O analiză efectuată de Asociația Moașelor Independente arată că peste 80% dintre unitățile medicale publice din România nu oferă servicii de avort sau nu pot fi contactate. Astfel, din 176 de unități medicale publice care figurează cu secții de obstetricăginecologie, doar 7 unități furnizează ori avort medicamentos, ori chirurgical în acord cu recomandările din ghidurile medicale, prospectele farmaceutice și legislația națională. Din 783 de unități medicale private (clinici și spitale), doar 3 unități oferă ambele tipuri de servicii de întrerupere a sarcinii conform ghidurilor, prospectului și legislației naționale. Nicio unitate publică nu oferă ambele tipuri de avort. Reprimarea drepturilor femeilor în Orientul Mijlociu Situația femeilor este una problematică și în Orientul Mijlociu. Anul 2024 a adus pentru ele mai multe represiuni și lupte cu un sistem care încearcă să le transforme în „fantome”. În Iran, represiunea asupra femeilor a rămas o realitate dureroasă, iar moartea Mahsei Amini din 2022 a catalizat o mișcare de solidaritate, dar și un val de proteste interne care continuă într-o formă mai redusă. Ultimul protest care a atras atenția presei a fost cel al unei studente care a umblat în lenjerie intimă, fiind arestată, potrivit iranintl.com. Regimul iranian a menținut cerințe stricte legate de portul hijabului, însoțite de pedepse severe pentru femeile care nu respectă codul vestimentar impus. În luna noiembrie, autoritățile au anunțat că doresc să „educe” femeile care nu se supun legii în clinice de specialitate. „Clinica de reabilitare pentru nepurtarea hijabului” va oferi un „tratament ştiinţific şi psihologic” adolescentelor şi tinerelor care „sunt în căutarea unei identităţi sociale şi islamice”, a indicat şefa Departamentului pentru femei şi familie al Centrului pentru Ordonarea Binelui şi Interzicerea Răului Mehri Talebi-Darestani, la acea vreme. În Afganistan, situația femeilor este asemănătoare. Ea s-a deteriorat și mai mult sub conducerea talibanilor, care au revenit la putere în 2021. Restricțiile impuse asupra accesului fetelor la educație și înlăturarea femeilor din forța de muncă au fost urmate de cerințe stricte privind portul burqa și limitări severe ale libertății de mișcare. În aprilie 2024, guvernul taliban a ratificat o lege pentru „propagarea virtuţii şi prevenirea viciului” cu o serie amplă de măsuri, printre care condamnarea sunetului vocii unei femei în public ca o ofensă împotriva modestiei, aplicând astfel cea mai strictă interpretare a dreptului islamic. Legea cuprinde 35 de articole, împărţite în patru capitole, ce abordează probleme precum vălul integral sau hijabul pentru femei, îmbrăcămintea bărbaţilor şi reglementări privind mass-media. În articolul care se referă la hijab, norma legală stabileşte drept necesar ca femeile să îşi acopere faţa şi corpul pentru a evita „să ducă în ispită”. De asemenea, se va evita sunetul vocii feminine în public sau folosirea vocii ridicate de către femei, inclusiv cântatul, recitatul sau vorbitul la microfon. Totodată, legea interzice şoferilor să transporte femei adulte fără un tutore legal de sex masculin, talibanii înăsprind astfel o lege separată pe care au adoptat-o la scurt timp după revenirea la putere. Organizaţia Naţiunilor Unite îi acuză pe talibani că au instaurat un "apartheid de gen" după revenirea lor la putere în 2021, alungând progresiv femeile din spaţiul public. În prezent, femeile afgane nu pot studia mai mult de nivelul primar, nu se pot plimba în parcuri, să meargă la sălile de sport, saloanele de înfrumuseţare, nici practic să iasă din casă fără însoţitor. SURSA
Postări Recomandate