SickBoY AxBxNxHaLaB Postat Mai 7, 2024 Postat Mai 7, 2024 SURSA Quote Ianuarie 1990. Liberalii şi tărăniştii consideră că FSN nu mai poate guverna de unul singur. Frontul, creat la 22 decembrie 1989, promisese să funcţioneze ca organism neutru până la alegeri. Dar transformarea sa în partid politic dezechilibrează profund scena politică. Negocierile cele mai importante se poartă pe 28 ianuarie, sub presiunea unei mari manifestaţii anti-comuniste. Preşedintele de atunci, Ion Iliescu, afirmă că Frontul Salvării Naţionale ar fi împărţit oricum puterea cu primele 30 de partide nou create şi că nu era nevoie de proteste de stradă. Membrii partidelor istorice au o versiune diferită asupra evenimentelor „Revoluţia a fost profund anticomunistă, iar faptul că puterea a fost luată de comunişti, comunişti legaţi prin toată fiinţa lor de Partidul Comunist, chestia asta nu era de acceptat. Istoria a fost rezultatul unei interacţiuni între cele două. Nici Iliescu nu a putut să-şi ducă până la capăt planurile şi din păcate nici noi nu am fost suficient de determinaţi şi de puternici ca să le aplicăm pe ale noastre. Dar dacă ar fi fost după Iliescu, ar fi fost şi mai rău. Dacă nu avea Opoziţie, Iliescu făcea probabil un fel de Belarus actual...un fel de Lukaşenko”, spune Anca Cernea, membru al PNȚ-CD. Călin Popescu-Tăriceanu spune că intenţiile nedemocratice ale liderilor Frontului au fost vizibile chiar prin modul de organizare al CPUN. „Cu toate că în discuţia iniţială noi am vorbit despre o reprezentare egală a tuturor partidelor existente şi participante la masa rotundă de atunci în viitorul CPUN, la şedinţa următoare decizia care a prevalat şi care a fost impusă a fost următoarea: FSN să deţină 50% şi toate celalalte partide să aibă un număr egal de reprezentanţi care asigurau cei 50%”, a explicat Călin Popescu-Tăriceanu Explicațiile lui Ion Iliescu Ion Iliescu neagă însă că la baza deciziei de a-şi rezerva 50% din CPUN ar fi stat dorinţa sa de putere. „Partea leului revenea FSN pentru că el a fost creaţia Revoluţiei din decembrie, a fost structura care a apărut ca urmare a acestei ridicări de mase populare care a propulsat această structură. Deci venea FSN ca partid cu această autoritate că venea din Revoluţie, nu altceva, i-a dat această predominanţă”, spune Ion Iliescu. Dezbaterile din Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, deşi au durat numai trei luni, au marcat începuturile democraţiei româneşti. Discuţiile acestui Legislativ de tranziţie, transmise în direct de TVR, se prelungeau deseori până după miezul nopţii. Erau mai urmărite decât emisiunile de divertisment. „Exista și o glumă: Iar nu am putut să dorm din cauza ăstora. Luările de cuvânt erau libere, nimeni nu le limita în nici un fel. Păi, dacă lua Mircea Dinescu cuvântul, credeți că o jumătate de oră putea să îl mai oprească cineva? Şi dacă prin ceea ce spunea trebuia să primească un răspuns de la Sergiu Cunescu îl putea opri cineva? Era un dialog atât de deschis, atât de liber, atât de spontan, cum nu vă puteţi imagina!”, își amintește Cazimir Ionescu, vicepreședinte al CPUN în 1990. Ştefan Cazimir, preşedinte al Partidului Liber Schimbist, a avut în CPUN rolul de observator. Partidul său, alături de alte 60, fusese înfiinţat după stabilirea componenţei acestui Parlament provizoriu. Mersul dezbaterilor din CPUN i-a confirmat decizia de a-şi plasa partidul sub patronajul lui Caragiale. „O frază de pildă, mi-am notat-o în carnet: "Acţiunea de înfiinţare a sindicatelor libere a scăpat de sub control". Eeee...vă daţi seama. După ce am intrat în Parlament, după 20 mai, am fost întrebat dacă Partidul Liber Schimbist militează pentru menţinerea în actualitate a lui Caragiale. Răspunsul a fost următorul: Partidul Liber Schimbist militează, dimpotrivă, pentru reducerea actualităţii lui Caragiale. Pentru menţinerea lui în actualitate militează alte forţe politice”, spune Ștefan Cazimir.
Postări Recomandate