Itachi @ LCS

Situația financiară este gravă, cu salarii neplătite de peste opt luni, iar viitorul clubului pare să atârne de un fir de ață. Salarii restante și sprijin minim Surse apropiate clubului au dezvăluit pentru faptul că jucătorii și staff-ul de la secția de fotbal nu au fost plătiți de mai bine de opt luni. Situația este similară și la echipa de handbal, unde salariile sunt restante de nouă luni. În ciuda acestor dificultăți, conducerea clubului a făcut eforturi semnificative pentru a menține echipele în competiții. La secția de handbal, președintele și directorul clubului au fost nevoiți să contribuie cu bani din propriul buzunar pentru a acoperi cheltuielile necesare: arbitraj, transport și mese pentru sportivi. Aceste costuri sunt indispensabile pentru desfășurarea competițiilor, iar sprijinul privat a fost singurul colac de salvare în aceste luni dificile. Totuși, salariile jucătorilor și contractele de activitate sportivă rămân o problemă nerezolvată. Speranțe pentru bugetul pe 2025 CSM Focșani își leagă speranțele de ședința Consiliului Județean de la începutul anului 2025, unde se va decide alocarea bugetului pentru club. Din fericire, luna viitoare, clubul se pare că va intra pe un buget provizoriu de tip 1/12 din totalul anual, ceea ce ar putea acoperi cel puțin o lună de datorii. Totuși, această sumă este insuficientă pentru a rezolva criza generală. Nou promovată în Liga 2, echipa de fotbal a CSM Focșani ocupă locul 18 în clasament, cu doar 15 puncte acumulate după 17 meciuri. În ciuda dificultăților, echipa încă speră să rămână în divizia secundă, având în vedere că Viitorul Pandurii Târgu Jiu și CS Mioveni vor retrograda automat. Totuși, unele voci apropiate clubului sugerează că o retrogradare în Liga 3 ar putea fi o soluție mai bună decât desființarea totală a clubului. "Mai bine pică în Liga 3 decât să dispară echipa complet," SURSA

Cotat la 10 milioane de euro de site-urile de specialitate în prezent, Ansu Fati valora în 2020 nu mai puțin de 80 de milioane de euro! O accidentare l-a scos însă din formă, iar de atunci evoluțiile sale au fost inconstante. Trimis stagiunea precedentă sub formă de împrumut la Brighton, Ansu Fati încă nu și-a regăsit locul de titular la FC Barcelona, pe care l-a pierdut de mult timp. În acest sezon a bifat doar patru apariții în La Liga. Ce se întâmplă cu Ansu Fati la FC Barcelona Jorge Mendes, celebrul impresar care-l manageriază și pe Ansu Fati, a vorbit despre situația fotbalistului și a ținut să puncteze faptul că FC Barcelona o să-l folosească abia atunci când se va reface 100%. ”Ansu Fati să plece iar sub formă de împrumut? E o întrebare pentru Barcelona, dar să știți că e la un nivel la care poate evolua pentru ei. Are nevoie de încredere și trebuie să-și rezolve problemele fizice. Când va fi la 100%, Barca va avea nevoie de el. E un jucător unic”, a spus Jorge Mendes, citat de jurnalstul sportiv Fabrizio Romano. Cifrele lui Ansu Fati Spaniolul a bifat 119 apariții pentru catalani, unde a reușit să-și treacă numele pe tabela de marcaj de 29 de ori, dar și să paseze decisiv în nouă situații diferite. La Brighton, Ansu Fati a participat în 27 de meciuri. A marcat patru goluri și le-a pasat decisiv colegilor doar într-o singură situație. Aproape 1000 de minute a înregistrat fotbalistul în echipamentul formației din Premier League. SURSA

În cele 21 de etape disputate în perioada iulie – decembrie 2024 în cadrul Superligii au fost utilizaţi 485 de jucători, dintre care 190 au fost străini, iar 137 au debutat pe prima scenă a fotbalului românesc. Ţările care au dat cel mai mare număr de jucători în Superligă sunt: Portugalia - 15 jucători Croaţia - 10 jucători Franţa - 9 jucători Spania - 8 jucători Moldova şi Argentina – câte 7 jucători Brazilia, Bosnia şi Serbia – câte 6 jucători. În total, în Superligă au evoluat jucători din 73 de ţări. Astrit Selmani de la Dinamo și Dmytro Pospelov de la Unirea Slobozia, printre cei mai buni din Superligă Printre străinii cu prestații excelente se numără kosovarul Astrit Selmani (foto) de la Dinamo, care a marcat 9 goluri (locul 2 în clasamentul celor mai buni marcatori) și a dat 5 pase decisive (locul 1 în topul assist-urilor), sau ucraineanul Dmytro Pospelov, fundașul golgheter de la Unirea Slobozia, cu 6 reușite. Jucătorii care au înscris în propria poartă au fost toți străini: Todor Todoroski (Poli Iaşi), Patricio Matricardi (FC Botoşani), Kennedy Boateng (Dinamo), Branislav Ninaj (Sepsi OSK), Diego Ferraresso (Gloria Buzău) şi Marian Fernando Huja (Petrolul), acesta din urmă fost internațional de juniori lusitan născut în Portugalia dar cu cetățenie română. Fotbaliștii străini din topul golgheterilor Superligii 10 goluri – Daniel Bîrligea (CFR Cluj, FCSB) 9 goluri – Louis Munteanu (CFR Cluj), Astrit Selmani (Dinamo), Vladislav Blănuţă (Universitatea Cluj - moldovean ”naturalizat”) 8 goluri – Alexandru Tudorie (Petrolul Ploiești), Alexandru Mitriţă (CS Universitatea Craiova), Darius Olaru (FCSB) 7 goluri - Ştefan Baiaram (CS Universitatea Craiova) 6 goluri – Dennis Politic (Dinamo), Dan Nistor (Universitatea Cluj), Dmytro Pospelov (Unirea Slobozia) 5 goluri – Aurelian Chiţu (FC Hermannstadt), Alexandru Pop (Oţelul Galaţi), Gheorghe Grozav (Petrolul Ploiești), Mamadou Thiam (Universitatea Cluj), Mihai Bordeianu (Poli Iaşi), Denis Alibec (Farul Constanţa), Rivaldinho (Farul Constanţa), Constantin Budescu (Gloria Buzău), Ricardo Matos (Gloria Buzău) 4 goluri - Silviu Balaure (FC Hermannstadt), Ianis Stoica (FC Hermannstadt), Virgiliu Postolachi (CFR Cluj), Cătălin Cîrjan (Dinamo), Mihnea Rădulescu (Petrolul Ploiești), Lucas Masoero (Universitatea Cluj), Isnik Alimi (Sepsi OSK), Narek Grigoryan (Farul Constanţa) * Alte trei echipe au drept golgheteri fotbaliști care însă nu au reușit să înscrie nici măcar patru goluri în acest sezon: Aaron Boupendza, Alexandru Paşcanu, Rareş Pop şi Claudiu Petrila au marcat, fiecare, câte trei goluri pentru Rapid, Adi Chică-Roşă este golgeterul echipei FC Botoşani, cu 3 goluri, iar Eric Omondi şi Valentin Costache sunt golgeterii echipei UTA Arad – și ei cu câte 3 goluri fiecare. (info: news.ro) Fotbaliștii străini din clasamentul celor mai buni pasatori decisivi din Superligă Lideri – câte 5 pase decisive: Florin Purece (Unirea Slobozia) – 19 meciuri. Astrit Selmani (Dinamo) – 19 meciuri. Claudiu Petrila (Rapid) – 20 meciuri. Alin Roman (Poli Iași) – 21 meciuri. Locul 2 – câte 4 pase decisive: Adrian Șut (FCSB) – 16 meciuri. Simao Rocha (CFR Cluj) – 16 meciuri. Sergiu Hanca (Petrolul) – 17 meciuri. Adrian Păun (CFR Cluj) – 18 meciuri. Alexandru Mitriță (CS Universitatea Craiova) – 19 meciuri. Mamadou Thiam (FC Universitatea Cluj) – 20 meciuri. Dan Nistor (FC Universitatea Cluj) – 21 meciuri. Aurelian Chițu (FC Hermannstadt) – 21 meciuri. SURSA

Cinci tineri, între ei doi minori, au murit luni seara pe o șosea din Ucraina, unde mașina în care se aflau, un BMW, a intrat pe contrasens în TIR-ul condus de un șofer moldovean, a transmis Poliția din regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk. Accidentul s-a produs pe autostrada N-09, în satul Nastașine, în jurul orei 21.30 și anchetatorii au stabilit că șoferul vinovat de tragedie a intrat în viteză pe contrasens. Poliția a stabilit că șoferul de 20 de ani al autoturismului BMW 520, rezident în Burștin, a depășit viteza admisă și a condus pe banda de circulație din sens opus, într-o curbă.intrat în coliziune cu un camion „DAF”, care era condus de un rezident al Republicii Moldova, în vârstă de 52 de ani. În urma accidentului, șoferul și cei patru pasageri ai săi, dintre care doi minori, au murit pe loc. Șoferul camionului a fost verificat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ. Citeşte întreaga ştire: Momente de groază pentru un șofer de TIR din Moldova, cinci tineri au murit într-un BMW care a intrat direct în el, pe o șosea din Ucraina SURSA

Direcția Principală de Informații (HUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunţat marţi doborârea „în premieră” a unui elicopter militar rusesc cu o rachetă trasă de pe o dronă navală, în Marea Neagră, relatează Ukrainska Pravda. Citeşte întreaga ştire: Ucrainenii se laudă că au doborât „pentru prima oară în lume” un elicopter rusesc cu o rachetă trasă de pe o dronă navală, în Marea Neagră | VIDEOPotrivit HUR, forțele sale speciale „Grupa 13” au folosit drone navale Magura V5 împotriva unor elicoptere militare rusești care zburau deasupra Mării Negre. Un elicopter de tip MI-8 a fost doborât în apropiere de Peninsula Crimeea, în timp ce altul a fost avariat. HUR susține că este „pentru prima oară în lume” când un elicopter militar rusesc este doborât cu o rachetă trasă de pe o dronă navală. În imagini pixelate difuzate de HUR, un elicopter care zboară deasupra apei poate fi văzut ca fiind ţinta mai multor proiectile. Aparatul este filmat în timp ce cade după atac. Doborârea unui elicopter rus de către o dronă navală ucraineană a fost, de asemenea, raportată de unii bloggeri militari ruși. Ministerul rus al Apărării a susținut mai devreme că sistemele sale antiaeriene au distrus opt drone în Marea Neagră, dar nu a spus nimic despre pierderea unui elicopter. Depozit de petrol, în flăcări în Rusia Pe de altă parte, un depozit de petrol din regiunea Smolensk, din vestul Rusiei, a luat foc după ce a fost lovit de drone în timpul unui atac aerian efectuat de ucraineni. Citeşte întreaga ştire: Ucrainenii se laudă că au doborât „pentru prima oară în lume” un elicopter rusesc cu o rachetă trasă de pe o dronă navală, în Marea Neagră SURSA

Republica Kiribati, formată din mai multe insule situate în mijlocul Oceanului Pacific, este prima țară de pe Pământ care a intrat deja în 2025, la 12:00 ora României Citeşte întreaga ştire: Kiribati, prima țară care a intrat în anul 2025, cu 12 ore înaintea RomânieiÎntâmpinarea noului an pe Pământ este un carusel care se învârte în funcţie de fusul orar, iar farmecul este că permite urmărirea celebrărilor şi a focurilor de artificii – sau a spectacolelor de lumini cu drone – în diverse ţări din lume, din oră în oră, timp de aproape o zi. Citeşte întreaga ştire: Kiribati, prima țară care a intrat în anul 2025, cu 12 ore înaintea RomânieiO oră mai târziu faţă de Kiribati, la 13:00 ora României, Tonga, Samoa şi părţi din Noua Zeelandă au intrat în 2025. Va fi apoi rândul Australiei să intre în noul an. De altfel, o mare parte a lumii va fi sărbătorit deja noul an până când se face miezul nopţii în România. Rând pe rând vor trece în noul an ţările Asiei de Est – din Japonia, China şi cele două Corei, până în Filipine, Thailanda şi Maldive. Urmează Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Primele ţări europene care urmează să întâmpine 2025 sunt Rusia, care se întinde și în Asia, ţările din Caucaz, apoi vine rândul României, Ucrainei, Republicii Moldova şi al vecinilor din Balcani, dar şi mare parte din continentul african. Europa de Vest intră în 2025 cu o oră mai târziu. În SUA, pe coasta de est, inclusiv la New York, noul an vine când în România 2025 se va fi instalat deja de 7 ore. Cei de pe coasta de vest, inclusiv Los Angelesul, vor întâmpina noul an miercuri la 10:00 ora României. Citeşte întreaga ştire: Kiribati, prima țară care a intrat în anul 2025, cu 12 ore înaintea României SURSA

Polonia se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 2025, iar principalele două partide ale țării și-au anunțat candidații, semnalând strategii divergente pentru o campanie care va fi crucială. Partidul de la putere, Coaliția Civică (KO), pariază pe Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei, o figură cunoscută în politica din Polonia. Un lider liberal, Trzaskowski a candidat și la alegerile din 2020, când a obținut peste 10 milioane de voturi, dar în cele din urmă a pierdut cu o marjă îngustă de 400.000 de voturi în fața actualului președinte, Andrzej Duda. Pentru scrutinul din 2025, partidul care l-a susținut pe Duda, Lege și Justiție (PiS), a luat o decizie neobișnuită, desemnându-l pe Karol Nawrocki un „candidat din rândul cetățenilor”, fără vreo poziție anterioară de conducere în cadrul formațiunii. Această decizie pare să reflecte o distanțare strategică față de „moștenirea” celor opt ani de guvernare ai PiS. Miłosz Motyka, Ministrul adjunct al Climei și Mediului, a interpretat decizia ca o recunoaștere tacită a moștenirii amare a PiS. „Dacă ar fi cu adevărat un guvern pe care polonezii l-au evaluat pozitiv, ar desemna un candidat asociat cu guvernarea lor anterioară”, este de părere Motyka. Contrastul puternic dintre cei doi candidați subliniază bătălia ideologică care modelează viitorul Poloniei. Trzaskowski reprezintă continuitatea și o viziune progresivă, în timp ce candidatul PiS sugerează un efort din partea partidului de a se reinventa și de a face apel la un electorat mai larg. Actuala putere pare să vizeze două mari categorii de votanți: cei care doresc pe cineva care se distanțează de actuala clasă politică, un fel de candidat anti-sistem independent, și extrema dreaptă. Un fost boxeur cu legături cu extrema dreaptă și crima organizată Karol Nawrocki, un istoric născut în 1983, a devenit una dintre cele mai polarizante figuri publice din Polonia. Deși oficial nu face parte din partidul de guvernare Lege și Justiție (PiS), cariera și acțiunile lui Nawrocki îl aliniază îndeaproape cu ideologia de extremă dreaptă a partidului. De la numirea sa ca director al Muzeului celui de-al Doilea Război Mondial din Gdańsk în 2017, mandatul său a fost marcat de controverse și schimbări semnificative în narațiunile istorice. Sub conducerea lui Nawrocki, muzeul a suferit schimbări radicale, inclusiv modificări ale expoziției permanente. Aceste modificări, susțin criticii, schimbă cursul istoriei pentru a-i prezenta pe polonezi drept victime eroice, subminând adevărurile incomode, cum ar fi complicitatea Poloniei la pogromul Jedwabne și alte atrocități din timpul războiului. Concedierea foștilor muzeografi a dus la dispute legale – în 2019, un tribunal specializat în litigii de muncă l-a condamnat pe Nawrocki pentru rezilierea ilegală a contractelor acestora. Instanța a constatat că aceste acțiuni au încălcat integritatea artistică, întrucât expoziția a fost considerată o operă creativă unitară. Legăturile personale ale lui Nawrocki au ajuns, de asemenea, în atenția publicului. Au apărut acuzații cu privire la relațiile sale cu interlopi, infractori sau membri ai dreptei radicale din Polonia, printre care și Patryk „Big Boo” Masiak, un fost membru al unui grup infracțional, condamnat pentru privare de libertate. Nawrocki și-a apărat asociații, invocând interese comune din lumea boxului și descriindu-l pe Masiak ca pe un individ reabilitat. Un raport trimis parlamentarilor PiS, dezvăluit de presă, arată că Nawrocki a avut și relații cu elemente neonaziste și crima organizată. Nawrocki este acuzat că ar avea legături cu personaje precum Olgierd L., un proxenet condamnat, și Grzegorz H., un cunoscut neo-nazist, afiliat grupării internaționale Blood and Honour. Ambii au legături cu banda de motocicliști Bad Company, renumită pentru activitățile sale violente și ilegale. Candidatura lui Nawrocki la președinție a sporit tensiunile în cadrul PiS și în rândul partidelor de dreapta din Polonia. Potrivit comentatorilor politici, desemnarea lui Nawrocki urmărește să contracareze astfel Confederația Libertate și Independență, o coaliție rivală de extremă dreaptă care câștigă susținere în rândul bărbaților tineri. „Decizia lui Nawrocki de a se adresa acestui segment demografic poate fi o mișcare strategică menită să reducă avântul Confederației”, sugerează profesorul Rafał Chwedoruk de la Universitatea din Varșovia. O cursă internă tensionată pe fondul posibilelor ingerințe ale Rusiei în procesul electoral Miza nici că putea fi mai mare pentru Polonia în vederea scrutinului prezidențial din 2025. O victorie a lui Nawrocki ar însemna revenirea la putere a PiS și ar pregăti scena pentru alegeri parlamentare anticipate, revigorând totodată formațiunea erodată a lui Jarosław Kaczyński. În schimb, o victorie a lui Trzaskowski ar putea consemna declinul PiS și ar putea marca o renaștere triumfătoare pentru Coaliția Civică (KO) sub conducerea lui Donald Tusk. Sondajele de opinie publică indică o cursă umăr la umăr, ambii candidați situându-se cu peste 30 la sută din opțiunile alegătorilor. Nu vorbim doar despre o bătălie acerbă pentru putere – este și o luptă pentru supraviețuirea politică. Observatorii anticipează că viitoarea campanie electorală va fi una dintre cele mai controversate din istoria Poloniei, urmând să fie marcată nu de dezbateri politice, ci de apeluri la emoțiile alegătorilor. Tensiunile sunt amplificate și de preocupări care țin de geopolitică. Pe măsură ce securitatea ajunge să fie mai importantă decât democrația și statul de drept în mentalul colectiv, ingerințele externe din partea unor actori precum Rusia devin o amenințare semnificativă. Analiştii se tem că astfel de tactici ar putea exploata climatul politic polarizat, erodând şi mai mult încrederea în instituţiile statului. Actuala dezbatere reflectă preocupări formulate în România și în alte țări cu privire la vulnerabilitățile sistemelor democratice la influența Rusiei. Polonia a experimentat deja potențialul disruptiv al imixtiunilor în mediul digital. Înainte de alegerile parlamentare din 2023, hackerii ruși s-au infiltrat în sisteme de mesagerie și panouri digitale, răspândind mesaje de propagandă grosolană prin care li se cerea alegătorilor să voteze PiS. Aceste abuzuri rămân nerezolvate, autorii lor neidentificați, subliniind astfel vulnerabilitățile din infrastructura electorală a Poloniei. Rapoartele dezvăluite de presă sugerează, totodată, existența unor manipulări mai ample, inclusiv eforturi care amintesc de metodele folosite în România. Publicația franceză Le Monde a dezvăluit recent că FA Agency, o companie ai cărui nume este legat de campanii de dezinformare, operează din Varșovia, nu din Africa de Sud, așa cum susțin reprezentanții ei. Astfel de dezvăluiri evidențiază expunerea Poloniei la tactici de război hibrid sofisticate, menite nu să contribuie la victoria unui candidat anume, ci să creeze haos. Pe măsură ce Polonia se pregătește pentru aceste alegeri cu miză deosebită, asigurarea integrității proceselor democratice va necesita o vigilență fără precedent. Reglementarea strictă a mediului online și a telecomunicațiilor cu scopul de a contracara dezinformarea rămâne o provocare, una pe care însă autoritățile poloneze nu își pot permite să o ignore. Diviziuni politice și nevoia unei reforme a sistemului Alegerile prezidențiale din Polonia au reaprins o dezbatere națională privind prerogativele președintelui într-un sistem politic care îmbină un mandat public larg cu o autoritate limitată. În Polonia, președintele deține o putere simbolică semnificativă care reflectă un proces electoral la nivel național. Sondajele recente indică faptul că 65% dintre polonezi ar participa la viitoarele alegeri, aproape 47% exprimându-și intenția „certă” de a vota. Astfel de cifre îi conferă președintelui un mandat public care rivalizează cu cel al întregului Seim (Parlamentul Poloniei) și care îl depășește cu mult pe cel al oricărui deputat individual. Cei care critică sistemul atrag atenția că acest mandat nu este reflectat și de atribuțiile concrete ale președintelui, care are o funcție mai degrabă formală. El poate să respingă legi și să semneze acte de grațiere. Puterea executivă, dominată de guvern, are o autoritate mult mai mare care, spre deosebire de președinte, îi permite să influențeze în mod decisiv dinamica politică. Acest dezechilibru, cuplat cu diviziunile politice profunde, duce adesea la apariția unor disfuncționalități atunci când președintele și Parlamentul se situează în tabere opuse. Cooperarea între partide devine puțin probabilă, exacerbând polarizarea politică. Istoricul Andrzej Nowak, un susținător al lui Karol Nawrocki, pune această disonanță pe seama unei incapacități istorice a polonezilor de a pune pe primul loc binele național în dauna conflictelor partinice. „Considerăm că este mai important să facem rău adversarului nostru intern decât să cooperăm într-o măsură cât de mică pentru realizarea binelui comun”, argumentează Nowak, invocând secolele de lupte politice interne. Ca răspuns la această dilemă, politologii și experții constituționali au propun două posibile soluții: O președinție mai puternică: Inspirat după modelul francez, acest sistem ar acorda președintelui puteri mai largi, inclusiv autoritate asupra puterii executive, chiar și în situația când un partid de opoziție deține majoritatea în Parlament. O altă variantă este cancelaria, un sistem asemănător cu cel din Germania, unde premierul deține puterea executivă de facto. Președintele este ales de Parlament și rămâne o figură mai degrabă simbolică. Ambele propuneri au ca scop reducerea fricțiunilor dintre instituțiile politice ale Poloniei, deși niciuna nu este lipsită de dezavantaje. Susținătorii reformei afirmă că vulnerabilitățile sistemului actual, evidențiate de un eventual amestec al Kremlinului și de partizanatul intern, necesită o dezbatere serioasă. În mod remarcabil, dezbaterea a depășit granițele ideologice, influențată de temeri vizavi de imixtiunile externe și frământările interne. Cu numai câteva luni în urmă, o astfel de conversație bipartizană ar fi fost de neconceput. Pe măsură ce Polonia se apropie de un punct critic în evoluția sa democratică, discuțiile privind rolului președintelui scot în evidență nevoia unor schimbări sistemice cu scopul de a proteja viitorul politic al țării. SURSA

În anul 2024, situația femeilor la nivel global a continuat să fie marcată de evoluții semnificative, atât pozitive, cât și negative, în domeniul drepturilor reproductive, al libertăților individuale și al egalității de gen.De la luptele pentru drepturile reproductive în Statele Unite, până la represiunile din Orientul Mijlociu, situația femeilor a variat semnificativ în funcție de regiune. Situația avortului în SUA În Statele Unite, anul 2024 a fost marcat de continuarea conflictului în jurul dreptului la avort. După ce Curtea Supremă a revocat decizia Roe v. Wade în 2022, statele americane au adoptat politici divergente în ceea ce privește accesul la avort. În luna noiembrie, un referendum pentru dreptul la avort a fost pe buletinele de vot în 10 state americane, în paralel cu alegerile prezidențiale. Din mai, Florida a interzis avorturile după a șasea săptămână de sarcină, cu rare excepții, astfel că referendumul își propunea extinderea perioadei legale pentru avort până la 24 de săptămâni. totuși, această inițiativă nu a reușit să obțină pragul necesar de 60% din voturi, consolidând restricțiile deja stricte stat.În schimb, în statele Missouri, Nevada, Arizona, Montana, Colorado, New York și Maryland, referendumul a trecut și permite femeilor să poată face avort până la 23-24 de săptămâni de sarcină, în condițiile în care mai multe state permiteau acest lucru doar până la 10-15 săptămâni, scrie Reuters. Cu toate acestea, victoria lui Donald Trump pune sub semnul întrebării dreptul femeilor de a face avort. El a declarat de-a lungul campaniei electorale că vrea să interzică avortul din a 15-a săptămână de sarcină, dar că vor exista și „excepții”, precum viol, incest şi salvarea vieţii mamei. „Numărul de săptămâni față de care sunt de acord acum oamenii este 15. În sensul acesta mă gândesc şi se ajunge la ceva foarte rezonabil. (...) Chiar şi cei mai duri par să fie acord cu 15 săptămâni”, a spus Trump, intervievat în cadrul unui program matinal pe postul WAB, potrivit Reuters. Peste 80% dintre unitățile medicale publice nu fac întreruperi de sarcină În România, actualul Cod Penal le permite femeilor să efectueze, la cerere, o întrerupere de sarcină, până în săptămâna a 14-a, însă traseul lor pentru efectuarea unei astfel de proceduri este unul lung și anevoios. O analiză efectuată de Asociația Moașelor Independente arată că peste 80% dintre unitățile medicale publice din România nu oferă servicii de avort sau nu pot fi contactate. Astfel, din 176 de unități medicale publice care figurează cu secții de obstetricăginecologie, doar 7 unități furnizează ori avort medicamentos, ori chirurgical în acord cu recomandările din ghidurile medicale, prospectele farmaceutice și legislația națională. Din 783 de unități medicale private (clinici și spitale), doar 3 unități oferă ambele tipuri de servicii de întrerupere a sarcinii conform ghidurilor, prospectului și legislației naționale. Nicio unitate publică nu oferă ambele tipuri de avort. Reprimarea drepturilor femeilor în Orientul Mijlociu Situația femeilor este una problematică și în Orientul Mijlociu. Anul 2024 a adus pentru ele mai multe represiuni și lupte cu un sistem care încearcă să le transforme în „fantome”. În Iran, represiunea asupra femeilor a rămas o realitate dureroasă, iar moartea Mahsei Amini din 2022 a catalizat o mișcare de solidaritate, dar și un val de proteste interne care continuă într-o formă mai redusă. Ultimul protest care a atras atenția presei a fost cel al unei studente care a umblat în lenjerie intimă, fiind arestată, potrivit iranintl.com. Regimul iranian a menținut cerințe stricte legate de portul hijabului, însoțite de pedepse severe pentru femeile care nu respectă codul vestimentar impus. În luna noiembrie, autoritățile au anunțat că doresc să „educe” femeile care nu se supun legii în clinice de specialitate. „Clinica de reabilitare pentru nepurtarea hijabului” va oferi un „tratament ştiinţific şi psihologic” adolescentelor şi tinerelor care „sunt în căutarea unei identităţi sociale şi islamice”, a indicat şefa Departamentului pentru femei şi familie al Centrului pentru Ordonarea Binelui şi Interzicerea Răului Mehri Talebi-Darestani, la acea vreme. În Afganistan, situația femeilor este asemănătoare. Ea s-a deteriorat și mai mult sub conducerea talibanilor, care au revenit la putere în 2021. Restricțiile impuse asupra accesului fetelor la educație și înlăturarea femeilor din forța de muncă au fost urmate de cerințe stricte privind portul burqa și limitări severe ale libertății de mișcare. În aprilie 2024, guvernul taliban a ratificat o lege pentru „propagarea virtuţii şi prevenirea viciului” cu o serie amplă de măsuri, printre care condamnarea sunetului vocii unei femei în public ca o ofensă împotriva modestiei, aplicând astfel cea mai strictă interpretare a dreptului islamic. Legea cuprinde 35 de articole, împărţite în patru capitole, ce abordează probleme precum vălul integral sau hijabul pentru femei, îmbrăcămintea bărbaţilor şi reglementări privind mass-media. În articolul care se referă la hijab, norma legală stabileşte drept necesar ca femeile să îşi acopere faţa şi corpul pentru a evita „să ducă în ispită”. De asemenea, se va evita sunetul vocii feminine în public sau folosirea vocii ridicate de către femei, inclusiv cântatul, recitatul sau vorbitul la microfon. Totodată, legea interzice şoferilor să transporte femei adulte fără un tutore legal de sex masculin, talibanii înăsprind astfel o lege separată pe care au adoptat-o la scurt timp după revenirea la putere. Organizaţia Naţiunilor Unite îi acuză pe talibani că au instaurat un "apartheid de gen" după revenirea lor la putere în 2021, alungând progresiv femeile din spaţiul public. În prezent, femeile afgane nu pot studia mai mult de nivelul primar, nu se pot plimba în parcuri, să meargă la sălile de sport, saloanele de înfrumuseţare, nici practic să iasă din casă fără însoţitor. SURSA

Votat

good luck!

nickname: STEAM ID: The reason : Proofs DEMO/Video/Screnshots :

wrong topic, you should do the topic right there HERE

you are to young and don't replay with pro/contra if you are not an admin!

★ Nick: _itachi_ ★ Varsta: 17 ★ Steam/Discord: _itachi_0260 ★ Ai dat join serverului DISCORD(DA/NU) (CLICK AICI PENTRU ALATURARE) da am dat,dar este o problema cu verificarea ★ Ai citit regulamentul? da, DISTRACERE PE SUS