[Stiri IT] Google, politicieni și specialiști, dezbatere despre AI în administrația publică din România

[Edwward.]

La invitația Google România am participat joi, 24 octombrie, la evenimentul „Google’s GovEd Policy Forum – AI și oportunități pentru administrația publică și educație în România”. Conferința s-a desfășurat în cadrul Google Cloud Day 2024, evenimentul anual al Google România, dedicat zonei de cloud computing.

Idei interesante din conferință:

Inteligența artificială generativă poate aduce administrației publice din România beneficii de până la 660 de milioane de euro în decurs de 10 ani.

AI va sprijini munca angajaților din administrația publică, crescând productivitatea și economisind timp pentru sarcini mai complexe și mai valoroase.

Funcționarii nu-și vor pierde locurile de muncă, dar unele sarcini vor dispărea datorită automatizării cu AI.

Gazda dezbaterii a fost Elisabeta Moraru, Country Director Google România. Printre vorbitori s-au numărat Bogdan-Gruia Ivan, Ministrul Cercetării Inovării și Digitalizării, și Sorin Dan Moldovan, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor din Camera Deputaților. Al treilea participant la dezbatere, Hanna Bjørner, partener Implement Consulting Group, a prezentat studiul „Oportunitatea adoptării inteligenței artificiale în administrația publică din România”, realizat de Implement Consulting Group la iniţiativa Google.

Studiul despre potențialul AI în administrația publică din România

69% dintre locurile de muncă din administrația publică au potențial de a utiliza AI, care ar putea crește eficiența și permite angajaților să se concentreze pe sarcini mai complexe și cu valoare adăugată.

8% dintre locurile de muncă ar putea beneficia de automatizarea majorității sarcinilor curente, eliberând timp pentru activități de valoare mai mare.

24% dintre locurile de muncă au un potențial limitat de utilizare a AI, în special cele care implică interacțiuni directe cu oamenii sau sarcini fizice.

Adopția actuală a AI-ului în sectorul public din România

54% dintre angajații din administrația publică folosesc deja unele instrumente AI, însă aceasta este mai degrabă o inițiativă individuală decât una instituționalizată.

23% dintre instituțiile publice au investit în soluții AI.

Beneficiile AI pentru administrația publică:

Reducerea costurilor, îmbunătățirea productivității și a bunăstării angajaților, precum și reducerea sarcinilor frustrante sunt principalele motive pentru investițiile în AI.

AI îmbunătățește calitatea și viteza serviciilor publice, oferind soluții personalizate și în timp real pentru cetățeni și eficientizând operațiunile administrative.

Bariere în adopția AI:

Principalele bariere în adopția AI includ lipsa competențelor angajaților, costurile ridicate și îngrijorările privind securitatea datelor.

Implementarea AI în administrația publică din România

Nanna Bjørner, partener la Implement Consulting Group, a discutat despre potențialul enorm al inteligenței artificiale generative în sectorul public, subliniind că aceasta poate îmbunătăți dramatic eficiența și calitatea serviciilor publice. Conform studiului „Google’s GovEd Policy Forum – AI și oportunități pentru administrația publică și educație în România”, 70% din sarcinile administrative din sectorul public din România pot fi susținute sau îmbunătățite prin AI, iar 8% dintre acestea pot fi chiar automatizate complet.

Bjørner a estimat că implementarea completă a AI în administrația publică din România ar putea genera beneficii economice de aproximativ 660 de milioane de euro în următorii zece ani. Totuși, pentru a valorifica acest potențial, este esențial ca tehnologia să fie integrată în fluxurile de lucru, iar funcționarii publici să fie pregătiți corespunzător pentru a utiliza AI în mod responsabil și sigur. Ea a subliniat importanța infrastructurii și a unui cadru legislativ solid pentru a sprijini această transformare digitală.

Mai târziu, Nanna Bjørner a vorbit și despre importanța utilizării unor standarde comune pentru implementarea AI în administrația publică, astfel încât diferitele sectoare – precum educația, sănătatea și serviciile sociale – să nu adopte abordări fragmentate. Ea a spus că că multe dintre sarcinile din sectorul public sunt similare și folosesc aceleași tipuri de date, deci ar trebui aplicate soluții unificate pentru toate nivelurile guvernamentale. Aceasta a mai afirmat că și funcționarii publici doresc să scape de sarcinile birocratice repetitive și să se concentreze pe activitățile mai importante.

Bjørner a subliniat importanța utilizării unor cazuri de test (use cases) pentru a implementa AI în sectorul public din România, în special în parteneriat cu sectorul privat. Ea recomandă să se înceapă cu zonele de risc scăzut, în conformitate cu reglementările Actului AI, și să se introducă AI în operațiunile zilnice ale administrației publice. Un exemplu de astfel de cazuri de utilizare ar putea fi interacțiunile dintre cetățeni și administrație, cum ar fi transmiterea de date sau solicitarea de informații, deoarece acestea sunt procese cu risc redus și pot fi ușor optimizate.

Bogdan-Gruia Ivan, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a spus că tehnologia, în special inteligența artificială, poate juca un rol esențial în modernizarea administrației publice din România, comparând impactul acesteia cu un „miracol”. Ministrul a scos în evidență necesitatea unei „resetări” a administrației, având în vedere că structura actuală funcționează ca acum 50 de ani. Un punct central este utilizarea celor aproape 6 miliarde de euro din PNRR pentru transformarea digitală a administrației publice în aproximativ trei ani, realizând ceea ce alte țări au făcut în 20 de ani.

Ministrul menționează că digitalizarea poate rezolva procesele repetitive, eliberând funcționarii publici de sarcini consumatoare de timp și sporind eficiența, oferind servicii rapide și clare pentru cetățeni. Bogdan-Gruia Ivan a vorbit și despre proiectul cloud-ului guvernamental și dezvoltarea unei aplicații unice a statului, care va permite bazelor de date să comunice eficient între ele. De asemenea, ministrul a discutat despre necesitatea simplificării procedurilor birocratice și despre impactul economiilor generate de digitalizare, mai ales în perspectiva pensionării a unei mari părți a funcționarilor publici.

Bogdan-Gruia Ivan a vorbit și despre importanța colaborării dintre sectorul public și cel privat în procesul de transformare digitală și a scos în evidență oportunitățile financiare pentru companiile din România. Acesta a menționat și disponibilitatea a peste 628 de milioane de euro pentru companiile din România care doresc să participe la proiecte de digitalizare. Aceste fonduri sunt destinate universităților, autorităților publice și altor instituții care pot aplica pentru finanțare în vederea transformării digitale a administrației publice. Proiectele vizează tehnologii avansate, procesarea automată a datelor și platforme de interoperabilitate, ceea ce ar contribui semnificativ la modernizarea infrastructurii digitale a României.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a subliniat prioritățile digitalizării: administrația publică locală, sistemul medical și sistemul fiscal. El a evidențiat succesul implementării unui format standard pentru primării, digitalizarea spitalelor prin proiectul „smart hospital” și progresele ANAF în creșterea colectării de taxe prin e-factură și e-transport.

Bogdan-Gruia Ivan a vorbit și despre importanța strategiei naționale de inteligență artificială și protejarea intimității și a drepturilor fundamentale. Acesta a subliniat că proiectele de finanțare care folosesc tehnologii avansate, inclusiv inteligența artificială, vor primi un punctaj suplimentar în evaluări. De asemenea, Ivan evidențiază potențialul României de a deveni un lider în noile tehnologii, menționând paradoxul că, deși România are unii dintre cei mai buni specialiști IT, sistemul public este încă lent în adoptarea digitalizării.

Sorin Dan Moldovan, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor din Camera Deputaților, a vorbit despre importanța modernizării legislației pentru a implementa transformarea digitală în administrația publică. El a menționat câteva proiecte legislative recente, precum legea interoperabilității și legea prin care a fost eliminat dosarul cu șină, care urmăresc să simplifice procesele birocratice și să îmbunătățească accesul la date în administrația publică. Deși inițial a existat rezistență din partea unor funcționari publici față de aceste schimbări, acesta crede că inteligența artificială poate juca un rol important în eficientizarea activităților administrației.

Moldovan a spus că rolul Parlamentului este de a crea un cadru legislativ care să sprijine utilizarea tehnologiei și care să fie aliniat cu reglementările europene. De asemenea, a evidențiat că folosirea corectă a AI poate aduce beneficii semnificative cetățenilor și a subliniat necesitatea unei colaborări între instituțiile publice și sectorul privat.

În final, Sorin Dan Moldovan a accentuat importanța unui cadru legislativ stabil pentru a sprijini transformarea digitală și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în administrația publică. El consideră că România are oportunitatea de a deveni un hub regional pentru tehnologii avansate, datorită specialiștilor săi IT și colaborării eficiente cu sectorul privat.

 

Sursa: zonait.ro