[IT] Panasonic Lumix S9 este una dintre cele mai compacte camere full-frame (Review)

[Dexter. @ GOV.RO]

 

Panasonic Lumix S9 pune funcționalitatea unei camere full-frame în pachetul unei compacte numai bună de luat cu tine în călătorii, dar compatibilă cu obiective profi bazate pe montură L. În plus este discretă, ceea ce o face minunata pentru filmat si pozat pe strada

Nu am mai făcut de multa vreme o recenzie de camera foto/video, iar asta pentru că în afara unor grupuri restrânse de profesioniști și entuziaști ai fotografiei, interesul publicului larg pentru camere dedicate a scăzut dramatic in ultimii ani. S-au ales apele ca sa zic așa, în sensul că pentru majoritatea zdrobitoare a populației acestei planete telefonul este de ceva vreme camera unica si absolută, aia pe care o ai in permanență la tine și-ți acoperă toate nevoile în materie de fotografie.

Desigur, in toți acești ani de când telefonul a câștigat supremația pe foto video, cel puțin in materie de număr de utilizatori, nu a bătut pasul pe loc nici in materie de calitate. Telefonul a deveni tot mai bun în rolul său de camera foto all-purpose: senzori mai mari dar mai performanți, lentile din ce in ce mai bune, focale din ce in ce mai multe si mai diverse, stabilizări din ce in ce mai capabile, si mai ales, algoritmi software care sa ajute in procesul de fotografiere si filmare si mai apoi in post procesare din ce in ce mai străluciți. Iar pe telefon softul face o bună parte din magie. Iar acum, odată cu ofensiva asta AI, telefonul va deveni si mai bun pe parte de foto video. Pe parte de recunoaștere a obiectelor, a fețelor, a scenariilor de filmare si fotografiere, despre prelucrarea ulterioara… in camera cum ar veni, adică pe telefon, nici nu mai zic, ea abundă de filtre care de care mai șmechere, de posibilități de eliminare a obiectelor nedorite din cadru si alte astfel de artificii după care se înnebunește lumea.

Și telefonul mai are ceva de partea sa, ceva ce s-a dovedit fatal pentru legiunile de camere dedicate publicului larg: prețul. Pana si cu un telefon de 1500-2000 de lei poți face acum poze si filmări decente, imagini care pentru un număr uriaș de oameni sunt good enough, satisfăcătoare. Așa că ar fi fost de mirare ca această categorie a camerelor foto dedicate sa supraviețuiască, si nu invers. They were doomed from the beginning. Așa ca viitorul este încă si mai tulbure decât prezentul pentru camerele dedicate. În plus, telefonul a avut mereu de partea sa versatilitatea, ușurința in utilizare, forma factorul liliputan, conexiunea permanenta la online, si cred ca as putea sa înșir pana mâine motivele pentru care telefonul a îngropat camerele consumer. Si fiți foarte atenți la acest cuvânt „consumer”, pentru ca este esențial. Iar această latură care se leagă de rolul telefonului in genocidul care a avut loc asupra camerelor dedicate entry si mid, este doar un fir al acestei discuții.

Celălalt fir se leagă de camerele dedicate semi-profesionale si profesionale, adică de cele high-end, a căror evoluție si traiectorie este absolut remarcabilă si relevantă pentru discuția de față. Era limpede că profesioniștii, entuziaștii, influencerii, si in general toți cei a căror meserie sau pasiune se leagă de imagine, au continuat si vor continua sa folosească din greu camere dedicate. Ce s-a întâmplat cu astea? Pai ce sa se întâmple, preturile lor au scăzut pe măsura ce tehnologia a avansat si mai ales odată cu democratizarea creării de conținut, iar camerele high-end nu au mai fost doar apanajul posturilor TV sau al echipelor de film. Producătorii au înțeles bine chestia asta, si s-au adaptat noilor exigente. Si uite așa, in ziua de astăzi poți sa-ti cumperi o cameră full frame cu performanțe de top, cum este Panasonic S5 Mk II, cu nici 2000 de euro, adică vreo 9000 de lei. Iar asemenea calitate a imaginii si asemenea funcții, dotări si capabilități erau de neconceput acum 10 ani. Deci, ce vreau sa spun este ca tehnologia high-end foto video s-a democratizat, si pe cale de consecință s-a ieftinit. Astăzi toata lumea si pisicile lor sunt influenceri si este de porc să nu ai o astfel de cameră, prin urmare a avut loc o imensa schimbare de paradigmă, care a pus in mâinile multora astfel de camere extrem de capabile.

Camere high-end, la un preț mai mic

Spuneam ca prețul camerelor high end a devenit accesibil, dar atenție, nu într-atât de accesibil încât sa poate fi considerate dispozitive „de masă”. Adică ele tot apanajul unei nișe rămân, oricât de numeroasă ar fi devenit acea nișă. Prin urmare atracția lor pentru grosul populației care face o poza in vacanță sau filmează la biserică o întrerupere de moț, rămâne extrem de scăzut. Si atunci, mai mulți producători si-au pus aceasta întrebare: cum ar fi sa aducem… măcar unele dintre bunătățile acestor camere high-end, la un preț mai mic, in niște corpuri mai mici, simplificând cat mai mult utilizarea, si eventual punând pe ele si unele dintre capabilitățile de pe telefoane după care oamenii se dau in vânt, gen filtre, eventual o conexiune directa la net pentru a încarcă imagini si alte astfel de funcții?!

Si uite așa, a apărut un soi de categorie noua de camere foto-video, o categorie cumva intermediară, intre behemotii profi sau semi-profi cum este acest Lumix S5 Mk 2 si smartphone. Iar in categoria asta s-au plasat ferm in ultimii ani producători cu nume mari, precum Fujifilm, Nikon sau Sony, care au scos pe banda rulanta camere compacte, foarte ușor de înțeles si folosit, nu foarte scumpe, sau uneori de-a dreptul ieftine pentru ceea ce oferă, cu anumite valente ce pot fi considerate profesionale, gen senzori mari si lentile bune, dar mai ales cu funcții care sa respecte exigentele actuale in materie de creare de conținut, adică să aibă filtre, LUT-uri si alte nebunii din astea care sa facă imaginile YouTube, Instagram sau TitkTok ready.

 

Aici intra in scenă vedeta de azi, acest nou Panasonic S9, care este însăși definiția acestei categorii. Ce au făcut practic Panasonic, a fost sa comprime acest excelent si foarte potent S5 Mk II… in asta! Desigur, așa cum bănuiți, destul de multe funcții si capabilități au fost lăsate pe dinafara, dar la fel de multe altele au putut fi înghesuite într-un body substanțial mai mic. Se păstrează senzorul full frame, si dați-mi voie s-o zic încă odată, deci full frame de 24Mpx capabil de video 6K, autofocusul excelent, unul dintre cele mai bune din clasa sa, cu detecție de faza si cu stabilizarea stelara ce poate fi considerata deja un trademark al modelelor Lumix. Si pe lângă toate astea, are acea montura L, a alianței din care Panasonic face parte, alături de Leica, Sigma, Blackmagic, Samyang sau DJI. Adică nu poți avea o combinație mai serioasa de atât, pentru o camera atât de mica si de îndemânoasa.

Panasonic S9, numai bună pentru filmări de nivel profi

Panasonic S9 poate filma 4K 10 bit 422, si mai ai pe deasupra si posibilitatea de 6K open gate, si am sa explic imediat si ce înseamnă asta si de ce este important. Adică S9 filmează cu întreaga suprafață a senzorului, ca mai apoi sa poți reîncadra cum vrei, fără sa pierzi din calitatea imaginii, o chestie pe care eu unul n-am mai văzut-o pe camere consumer sau pro-summer, si in niciun caz la banii ăștia, si ajungem si acolo, ea fiind rezervată camerelor video profesionale high-end, si nici alea toate.

Care sunt dezavantajele unul full-frame compact?

Dar înainte sa tipe careva in mod complet aiurea reclama, hai sa zicem si dezavantajele. Si prima care iți sare in ochi este absenta unui vizor, ceea ce pentru orice fotograf decent este un deal breaker. Nu poți sa faci poze adevărate… holbându-te in displayul rabatabil si nu foarte grozav in cazul de fata… de pe spate.

Și nu are shutter mecanic, ci doar electronic, o alta chestie care le va înțepeni buza de sus a dispreț fotografilor profesioniști. Dar toate astea mai înseamnă ceva: ca aceasta camera este de fapt una… video, sau cel puțin video-centrică si nu invers. Adică in ciuda formatului, NU este întâi de toate o camera foto, ci o camera video cu capabilități foto secundare. Iar pentru video, sincer, nu-mi pasa nici cat negru sub unghie de absenta vizorului si de shutter-ul mecanic. O problema însă legată de partea asta de video, este absenta unei răciri active, ceea ce well, nu e de bine. Știm cu se termina asta, sunt pățit cu mai toate mirrorless-urile cu capabilități video tăpănoase, dar fără răcire activă. Însemna un număr limitat de minute de filmare, c-or fi ele 10 sau 15 sau mai multe, dar întotdeauna exista o limita de temperatura.

Nu știu alții cum sunt, dar pe mine absența unui shutter mecanic propice pentru poze nu mă deranjează, pentru ca în studio, adică spațiul unde fac cel mai adesea poze, folosesc oricum lumină continuă. Iar in afara studioului formatul acesta minimalist mă avantajează maxim. Când filmez mașini sau sunt la evenimente tech in afara tarii, o camera full frame atât de bine dotată, dar la dimensiunile astea, este clar o opțiune zdrobitor mai bună decât telefonul in ceea ce privește calitatea imaginii. Exista totuși o problema: sticlele.

Orice obiectiv ai pune pe acest corp minuscul, el pare enorm. Luăm aceste prime-uri noi, 18, 35 si 85 si credeți-mă nu sunt mari deloc, dar pe cutiuța asta ele par gargantuane. Daaar, exista totuși un pancake de 26mm care sa prezerve acest format minion. Cam puțin zic eu. Si mai exista acest zoom 20-60 cu 3.5-5.6 cu care am si primit camera la test, dar care tot este mare rău pentru corpul asta. Deci… nu prea ai lentile „asortate” pentru el, deocamdată cel puțin.

 

Pentru cine e Panasonic Lumix S9

Si uite așa, ne întoarcem la discuția de mai înainte: pentru cine este camera asta? Pai in contextul in care vor începe sa apară si tot mai multe obiective potrivite pentru ea, o vad ca fiind excelenta pentru toți aia care pana acum preferau sa filmeze cu telefonul, dar vor mult mai mult decât atât.

Creatori de conținut? Da. Vloggeri de travel, de mâncare, de… orice presupune sa te deplasezi mult si sa editezi si sa postezi in mișcare. Iar direcția asta este confirmata fără urma de dubiu de acest buton pe care scrie… LUT. Acuma, orice creator de conținut știe ce înseamnă asta: ca poți adaugă direct pe imagine un anumit aspect, un anumit look. N-am sa intru aici într-o disertație academică despre culoare si look up tables, deși as putea sa fac si asta, ce este de reținut este ca poți da imaginii tale un anumit vibe… direct din cameră. Fie ca vrei ca acel LUT sa fie embedded, adică băgat direct in imaginea finala, fie ca vrei doar sa vezi cum ar arata într-un anume fel ca mai apoi sa adaugi acel lut in post, adică la colorizarea finală, important este ca el e acolo si ne da un hint extrem de important cu privire la scopul acestei camere. Si totul este gândit in jurul acestei capabilități, inclusiv faptul ca poți conecta camera la telefon si seta inclusiv de acolo parametrii sau respectivele LUT-uri. Mai mult decât atât, inclusiv codec-ul in care trage S9 este unul gândit sa fie prietenos cu social media si sa ocupe spațiu puțin, chiar daca asta înseamnă o cantitate ceva mai mica de informație.

Pai dacae atât de social media friendly, înțelegeți acum probabil cui ii este adresat: influenceri, creatori de conținut, vloggeri, sau chiar making off camera la filmări mai complexe. Iar aplicația de pe telefon este bine gândită pentru treaba asta.

Revenind acum la camera in sine, mai observ ceva, apropo tot de segmentul căreia ii este dedicata: este foarte simplu de înțeles si folosit. Controalele sunt simple, vizibile, inteligibile si foarte ușor de acționat, iar rotita asta, pe care au păstrat-o de la camerele mai complexe precum acest S5 Mk 2, este o dovada buna in acest sens.

Dar exista si doua chestii care nu-mi plac deloc, daca tot vorbim despre o camera adresata acestui segment de creatori de conținut: 1. nu are port de caști, adică tragi audio… pe NV, sau mai degrabă pe NA, adică ne-auzite si 2. camera are ceea ce se numește a cold shoe, adică o patina rece si nu una fierbinte. Adică nu poți conecta accesorii extra, gen microfon sau receptor de lavaliera fără fir, direct prin patina. Nu pare mare lucru, dar pentru cei din branșa, cum sunt si eu, asta e un bummer. De partea buna, mă încânta insa autonomia si standardizarea. Camera asta micuță, folosește același acumulator precum acest baban S5 Mk 2, ceea ce e o mare șmecherie/ in termeni de autonomie. Si daca vreau o camera pentru deplasări, clar vreau si ca bateria sa mă tina zdravăn.

Plusuri și minusuri cu Panasonic Lumix S9

Si cred ca după aceasta scurta prezentare, da, pentru standardele mele chiar este de-a dreptul sumara, hai sa recapitulam plusurile si minusurile si după aia sa vorbim despre întristare, adică despre nota de plata, care ce sa vezi, nu este trista absolut deloc.

De partea buna, partea buna, avem așa: senzor full frame excelent, același ca pe mult mai frățiorul mult mai profi S5 Mk 2, imagine 4K 10 bit 422 si 6K open gate, adică cu toata suprafața senzorului, chiar daca la niște parametri mai slabi de calitate a imaginii, LUT-uri in camera, un format minion, extrem de portabil si de versatil, o stabilizare in body stelara, best in class, autonomie buna gratie unei baterii mari, un format de înregistrare care nu ocupa mult spațiu dar care rămâne prietenos la editare si pentru social media, o aplicație companion pentru telefon excelenta si o practcticalitate extrem de ridicata in termeni de ergonomie si control, adică este o camera foarte simpla, intuitiva si bine gândita.

 

sursă: Click