TEST Battlefield 5 – Cel mai așteptat shooter al anului își merită renumele

[RedOne]

EA a anunțat că începe testeze Battlefield V în regim de closed alpha. Odată cu acest anunț am primit și o invitație de a juca titlul care s-ar putea dovedi a fi cel mai important pentru Electronic Arts în acest an.

Nu am stat pe gânduri și am descărcat jocul. Pe la sfârșitul lui mai EA ne-a prezentat un trailer cu următorul Battlefield și am fost impresionat de ceea ce am văzut: acțiune intensă, personaje noi, efecte speciale și o grafică impresionantă.

Mi-a stârnit apetitul pentru joc. Acțiunea din joc are loc în timpul celui de-al doilea război mondial, iar directorul de creație al studioului ne-a asigurat că vom vedea alte zone ale războiului care nu au mai fost dezvăluite în alte jocuri.

Așadar, jocul va avea o campanie single player și mai multe moduri pentru joc online: conquest, frontlines, domination, team deathmatch, breakthrough și un nou mod numit grand operations.

Din păcate, în acest closed alpha nu am putut juca partea de single player, ci doar partea de multiplayer. EA și Dice ne-au pus la dispoziție două tipuri de jocuri în multiplayer și o singură hartă. Așadar, am putut juca conquest și grand operations pe harta Narvik.

Modul conquest este cel clasic de capturare a mai multe puncte pe hartă, iar fiecare minut cu un puncte capturate scade punctajul echipei adverse. Așa că atunci când ajungi la zero totul s-a terminat. Harta Narvik este destul de mare și are multe zone interesante: are o porțiune cu ruine, are o zonă cu case, o zonă industrială.

Totul se leagă destul de bine și mi-a plăcut că există destul de multă variație de teren.

Câteva lucruri noi pe care le aduce BF V față de BF 1 este că jucătorii sunt grupați în squads și fiecare membru al acelei echipe de patru membri se pot reînvia între ei atunci când unul este căzut la pământ. Înainte doar medicii puteau face asta. Îmi place schimbarea deoarece adaugă un plus de dinamism jocului și nu mai ești chiar atât de dependent de medici.

Un alt lucru pe care-l poți face aici este să construiești și să repari fortificații la punctele de apărare ceea ce e destul de cool. Chiar îmi aduc aminte un moment când pândeam un inamic să-l elimin cu luneta când un coechipier vine și-i pune un zid de saci de nisip după care să se poată apăra.

Am jucat câteva meciuri de conqueste (nu cu foarte mult succes) și toate au fost foarte strânse ceea ce te face să te lupți până la capăt pentru fiecare punct.

Totuși, acest mod nu mi-a plăcut foarte mult deoarece, de cele mai multe ori, majoritatea jucătorilor fugeau de la un punct la altul și nimeni nu rămânea în urmă pentru a-l apăra și era frustrat să alerg de la un punct la altul timp de vreo 40 de minute.

Apropo de timp, mi se par prea lungi meciurile. Cine are timp să stea 45-60 de minute într-un singur meci? Înțeleg că grand operations să fie lung, dar conquest ar putea fi mai scurt, poate 20 de minute.

Grand Operations este încercarea Dice să te facă să te simți ca într-un război adevărat deoarece este un mod unde se luptă 64 de jucători, iar luptele se întind pe patru zile (în joc, nu în realitate).

Ce mi-a plăcut la mod este că se îmbină povestea, storytellingul cu bătăliile online și tu ca jucător simți că lupți pentru ceva, nu doar pentru puncte. În closed alpha am avut la dispoziție doar două zile de joc, dar în produsul final ar trebui să fie patru.

Numărul de jucători, explozii și împușcături la tot pasul și că poți folosi și tancuri, mașini, dar și avioane te fac să te simți ca într-un război. De asemenea, harta ajută în acest caz să te simți mic într-un război mare deoarece de multe ori poți să mori fără să habar nu ai de unde sau cine a tras deoarece un sniper poate fi ascuns în zăpadă sau pe o casă sau poate ai călcat pe o mină sau un tanc a tras în direcția ta.

Totul e haotic ceea ce poate fi frumos, dar și frustrant în același timp deoarece stai mai mult mort decât viu.

După ce am jucat două meciuri ca soldat din categoria assault (carnea de tun) mă întrebam unde este meniul de unde pot să-mi aleg clasa cu care să joc pentru că vedeam coechipierii, dar și inimacii că erau soldați din categoriile medic, scout, support și assault.

Am descoperit că erau niște pictograme chiar în ecranul de dinaintea bătăliei, dar nu foarte vizibil, de unde puteai alege tipul de soldat.

Așa mi-am descoperit și pasiunea pentru medic și pentru acel stil de joc. Ceea ce este fun este faptul că de fiecare dată când mori îți poți schimba clasa. Te-ai plictisit să stai la pândă ca sniper, intri ca support și începi să tragi cu arme semiautomate și să pui bombe.

Sau tocmai ai murit într-un punct fierbinte și nu mai ai nevoie de de lunetă, ci de un rocket launcher pentru a distruge un tanc, atunci treci pe assault.

Despre grafică ce pot să zic decât că jocul arată foarte bine pe setări ultra și pe un monitor de 27 de inci. Exploziile sunt zgomotoase și impresionante din punct de vedere vizual, animațiile sunt fluide și elementele ce pot fi distruse (ex.: zidul unei case) arată bine și sunt utile (ex.: vezi un sniper care te enervează și nu-l poți omorî atunci lansând o rachetă).

Surprizător, jocul s-a mișcat extrem de bine și nu prea am avut lag și nici crash-uri. Mai mult, fps-ul a stat peste 70-80 majoritatea timpului cu setări ultra (rezoluție Full HD). Am testat jocul pe un sistem format dintr-un procesor Ryzen 5x 1500x, 16 GB RAM, și o placă video GeForce GTX 1080 8GB VRAM.