[ Champion Story ] Cassiopeia

[Cosmina]

• Numele campionului: Cassiopeia - Imbratisarea Sarpelui 
• Poza:  
• Poveste: 

     Cea mai tânără fiică a generalului Du Couteau, Cassiopeia, a avut parte de o viață privilegiată și plină de oportunități ca membră a unei case nobile din Noxus. Încă de mică, avea o minte ageră și mult talent la vorbe. În timp ce Katarina, sora ei, avea să devină o războinică desăvârșită sub instruirea tatălui lor, Cassiopeia urma să calce pe urmele mamei ei, Soreana.

     Generalul Du Couteau era un erou al expansiunii noxiene în Shurima și în cele din urmă a decis să-și aducă familia mai aproape de el, în orașul de pe coastă Urzeris, într-o casă de lângă cea a guvernatorului. Ajunsă pe un tărâm străin și înconjurată de necunoscuți, Cassiopeia a rămas aproape de mama ei și a învățat multe despre politică, diplomație și influență subtilă. Când a mai crescut, Cassiopeia a început să observe că mama ei avea preocupări politice ascunse, care nu se aliniau cu interesele imperiului...

     Într-o bună zi, pe neașteptate, Soreana s-a prăbușit în casa familiei – o persoană necunoscută îi otrăvise peria cu venin caustic, care aproape că a ucis-o. Generalul Du Couteau știa foarte bine metodele asasinilor, așa că și-a concediat toți servitorii, lăsându-le pe soția și fiicele sale singure într-o casă goală.

     Deși Cassiopeia era încă un copil, nu a plecat de lângă patul mamei ei. A durat luni bune până când Soreana s-a însănătoșit, iar în acel timp legătura dintre cele două a devenit mai puternică decât oricând.

      Când generalul a fost rechemat în Noxus pentru a se pregăti pentru mult așteptata invazie a Ioniei, a luat-o cu el și pe Katarina, dar Cassiopeia a rămas în Urzeris. Decizia parcă a luat o piatră de pe inima Soreanei, care i-a mărturisit fiicei ei că făcea parte dintr-o societate secretă clandestină, cunoscută sub numele de ''Trandafirul negru''. Această grupare călăuzea imperiul de secole întregi și, într-un final, reușise să-și extindă influența și în Shurima.

      Acum că soțul ei nu o mai putea urmări îndeaproape, Soreana se putea ocupa de adevăratele sale îndatoriri.

Pe măsură ce au trecut anii, cu ajutorul mamei ei, Cassiopeia s-a transformat într-o tânără nemaipomenit de frumoasă, șireată și inteligentă; un singur lucru îi lipsea: empatia. Pentru ea, oamenii din jur erau doar unelte cu care să-și atingă mijloacele; iar după ce îi folosea, se descotorosea rapid de ei.

       Cassiopeia a fost primită în Trandafirul negru când de-abia atinsese vârsta maturității, datorită faptului că a reușit să-i găsească și să-i elimine pe cei care plănuiseră moartea mamei sale. Viteza și eficiența ei au uimit-o până și pe Soreana, iar Cassiopeia a eliminat toate urmele activității ei – și pe toți intermediarii pe care-i folosise. De-abia apoi i s-a permis să afle care era planul societății în privința Shurimei. Cu ajutorul nesfârșitelor resurse ale familiei sale, a făcut mai multe expediții în deșert, unde a jefuit o serie de ruine antice cu ajutorul lui Sivir, o mercenară din partea locului.

     Și-a întețit și mai mult eforturile când în Urzeris au ajuns niște vești din capitală. Marele General Boram Darkwill fusese înlăturat de către Jericho Swain, iar câteva case nobile aleseseră să susțină lovitura de stat; printre ele se număra și Du Couteau.

    Trădarea soțului ei a umplut-o de indignare și dezgust pe Soreana. Temându-se pentru siguranța membrilor Trandafirului negru și cuprinsă de o disperare crescândă, a trimis-o pe Cassiopeia să găsească puterea divină cu ajutorul căreia Shurima devenise de neînfrânt în vremurile de demult. Cassiopeia a jurat că nu avea să se întoarcă fără o armă potrivită pentru viitorul război secret.

     Această misiune urma s-o schimbe pentru totdeauna. După ce a descoperit o criptă demult uitată a legendarilor iluminați, a realizat că nici puterea pe care o căuta nu era departe, dar înainte să pună mâna pe ea, voia să-i elimine pe toți cei care luaseră parte la expediție.            Sivir, călăuza, i-a căzut prima victimă, dar apoi un gardian antic al mormintelor s-a ridicat din neant și și-a înfipt colții în Cassiopeia.

      Mezina Du Couteau a fost copleșită de veninul ocult, iar soldații pe care-i angajase au purtat-o înapoi spre casă prin deșert în timp ce se zvârcolea de durere, iar trupul i se transforma în ceva inimaginabil.

      Ajunsă înapoi în Urzeris, Cassiopeia s-a închis într-o criptă nefolosită a familiei ei, unde a răbdat agonia incredibilă a transformării.              Frumoasa și inteligenta fiică a Soreanei Du Couteau a dispărut, înlocuită de o creatură monstruoasă, asemănătoare unui șarpe, care se ascundea în umbre, scuipa venin și putea zdrobi piatra la fel de ușor ca sticla.

       Preț de săptămâni întregi, Cassiopeia a plâns, jelind viața pe care-o pierduse, dar apoi lacrimile i s-au uscat. A reușit să iasă din adâncurile disperării, hotărâtă să-și accepte soarta – ba poate chiar și să se bucure de ea. Nu era iluminarea pe care și-o dorise, dar reușise să dezgroape magia anticilor zei shurimani. Cu fiecare zi, puterea dinlăuntrul ei era din ce în ce mai mare, iar Cassiopeia a hotărât s-o folosească în interesul Trandafirului negru, exact cum plănuise împreună cu mama ei.

      Dar exact ce avea să devină, nici măcar Cassiopeia nu putea ghici.