[ Champion Story ] Soraka

[Cosmina]

• Numele campionului: Soraka - Copila astrelor 
• Poza: 
• Poveste:

    Cu multă vreme în urmă, pe când timpul însuși era încă tânăr, locuitorii tărâmului celest deveniseră din ce în ce mai îngrijorați cu privire la muritorii din Runeterra. Aceste creaturi fragile deviaseră în moduri imprevizibile și primejdioase de la planurile țesute pentru ei de cei de deasupra lor. Sfaturile și semnele pe care le împletiseră în cerul nopții trecuseră neobservate sau, mai rău, fuseseră interpretate greșit de mințile simple ale oamenilor, ceea ce condusese la haos, incertitudine și suferință. Nemaiputând asista la acest spectacol tragic, una dintre ființele celeste a hotărât să coboare pe tărâmul muritorilor și să dezlege nodurile din țesătura lumii lor.

    Această copilă a cerurilor a luat formă umană și, deși forța magiei care îi curgea prin vene îi mistuia trupul pe dinăuntru, știa că suferința ei va fi meritat, dacă reușea să îndrepte tot ce era distrus sau neterminat. Așa s-a născut Soraka, cea care a coborât din ceruri pentru a vindeca lumea muritorilor. Cu toate astea, Soraka a aflat curând cât de crude puteau fi popoarele Runeterrei. De la câmpurile de luptă ale inevitabilelor războaie, până în cartierele mizerabile ale marilor orașe și dincolo de ele, la frontierele unde orașul se întâlnea cu sălbăticia, Soraka a văzut numai suferință, trădare și conflicte. Tot ce putea face era să privească neputincioasă cum, în ignoranța lor, muritorii destrămau destinul pe care și l-ar fi putut țese împreună.

     Poate pentru că viețile lor sunt prea scurte, gândise ea. Pur și simplu nu puteau distinge tiparele existenței. Dar trăind la un loc cu ei și asemenea lor, încercând să îndrepte atât cât putea lucrurile... s-a întâmplat ceva incredibil. Soraka a deslușit apariția unui nou model de o complexitate uimitoare, întrețesut printre nodurile, firele și ițele răsucite ale marilor tipare ale destinului. Fără să știe, în sălbăticia lor, muritorii își țeseau propriul destin. De sus, din tărâmul celest, păruse a fi doar haos. Dar binecuvântată de lumina stelelor împotriva trecerii timpului, Soraka a căpătat o perspectivă nouă și a putut contempla această lume în frumusețea ei aproape perfectă. Muritorii puteau fi teribil de cruzi, dar aveau și un potențial infinit pentru bunătate, iar cu gândul puteau cuprinde câte-n lună și în stele.

      Soraka și-a dat seama că sarcina ei nu era să repare sau să copieze tiparul celest. Deși o parte din ea tânjea după sentimentul de liniște dat de destinele inexorabile ale stelelor, știa în sufletul său că o astfel de soartă nu se potrivea lumii muritoare. Așa că și-a continuat misiunea cu și mai mult zel, hotărâtă să-i ajute pe cei pe care-i întâlnea să-și atingă potențialul. A încercat să inspire și să ghideze oamenii, nu să-i îndrepte către un destin anume, pentru ca fiecare muritor să-și poată descoperi singur soarta, în scurta scânteiere a vieții sale. De-a lungul mileniilor, legendele despre copila astrelor s-au răspândit pe tot cuprinsul Runeterrei. Unele triburi din Freljord povestesc și acum de o străină venită de departe, o tămăduitoare cu un corn în frunte, care putea vindeca cele mai aprige degerături. În adâncurile de sub Zaun, umblă vorba că o vindecătoare cu pielea violet poate curăța plămânii celor afectați de Cenușă.

       În tulburata Ionie, cele mai vechi legende ale neamului vastayashai'rei amintesc de o clarvăzătoare care putea invoca lumina stelelor, pentru a vindeca răniții și a distruge vrăjmașii Primelor Pământuri. Acum, Soraka trăiește în piscurile vestice ale Targonului. Veghează asupra unui trib izolat de vastaya, pe care-l instruiește în arta vindecării; cu toate astea, nimeni nu știe ce a adus-o atât de aproape de mărețul munte sau cât timp va rămâne aici. Până acum, Soraka a privit nenumărate civilizații ajungând pe marginea prăpastiei și a înțeles că nu-i poate salva pe aceia care nu vor să fie salvați și că nu le poate arăta oamenilor ceea ce nu vor să vadă.

     Cu toate astea, e hotărâtă să nu renunțe niciodată.