Sari la conținut

Caută în comunitate

Afișez rezultate pentru tagurile 'istorie'

  • Caută după taguri

    Tastează taguri separate prin virgulă.
  • Caută după Autor

Tip conținut


Forumuri

  • ADMINISTRARE & DEZVOLTARE
    • Zona Administrativă
    • Zona Utilizatorilor
    • Afiliere Servere
    • JOIN WITH US # THEGAMESTRACKER.COM
  • SERVERE PUBLICE ONLINE
    • TS.LEAGUECS.RO & DISCORD SERVER
    • Counter Strike 1.6 - Servere Oficiale
    • MIX-AREA LEAGUECS ROMÂNIA
    • San Andreas Multiplayer - Servere Oficiale
  • PROIECTE LEAGUECS
  • CATEGORIA GENERALĂ
  • ARHIVĂ

Găsește rezultate în...

Găsește rezultate care conțin...


Cată creare

  • Început

    Final


Ultima actualizare

  • Început

    Final


Filtrează după numărul de...

Înregistrat

  • Început

    Final


Grup


Titlul de membru


Server & Games

Găsit 9 rezultate

  1. S U R S Ă Un bărbat din Houston, Texas, este acuzat de insider trading pentru că ar fi tras cu urechea la convorbirile de serviciu ale soției sale de la BP, unde aceasta lucra la tranzacții de fuziune. El a auzit detalii despre achiziționarea de către BP a TravelCenters of America, o tranzacție în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de dolari. După ce a aflat despre achiziție, a cumpărat și vândut 46.450 de acțiuni ale companiei, obținând un profit de 1,76 milioane de dolari. Această tranzacție suspectă a atras atenția Securities and Exchange Commission. Bărbatul și-a recunoscut vina în fața soției sale, care a raportat incidentul angajatorului său. În ciuda faptului că nu existau dovezi care să o lege de tranzacție, aceasta și-a pierdut locul de muncă și a intentat divorț. Bărbatul a susținut că a efectuat tranzacția pentru a-și ajuta soția să își reducă volumul de muncă și să petreacă mai mult timp împreună. El riscă acum o posibilă pedeapsă cu închisoarea și o amendă consistentă.
  2. Arheologii au descoperit mai multe „morminte vampir” în Europa / Shutterstock Un grup de muncitori din Brazilia a făcut descoperirea care poate rescrie istoria țării, în timp ce se construia un nou bloc în nord-estul țării. Muncitorii excavau în zonă pentru a construi un nou complex imobilar atunci când au descoperit oseminte umane și bucăți de ceramică, vechi de mii de ani. După ce au fost chemați experții, aceștia au fost uimiți să vadă ce s-a aflat ascuns sub pământ până acum. Excavările au avut loc în Sao Luis, oraș aflat pe coasta Braziliei, scrie CBS News. În zonă au fost descoperite mii de artefacte antice, lăsate acolo de oameni în urmă cu aproximativ 9.000 de ani. Descoperirea care poate rescrie istoria Muncitorii care tocmai începuseră lucrările pe un şantier din nord-estul Braziliei au descoperit mai multe oseminte umane şi cioburi de ceramică, informează AFP, scrie AGERPRES. Însă surprizele nu se terminaseră încă. Foarte repede, săpăturile efectuate în acel sit din oraşul costier Sao Luis au dezgropat mii de obiecte străvechi ce ar putea data din urmă cu 9.000 de ani. Descoperirea care a uimit, potrivit arheologilor, poate rescrie istoria aşezărilor umane din Brazilia. Arheologul care coordonează săpăturile, Wellington Lage, mărturiseşte că nu avea nicio idee despre ceea ce urma să descopere atunci când gigantul brazilian din industria construcţiilor a contactat compania lui, W Lage Arqueologia, în 2019. A fost chemat pentru a realiza un studiu la faţa locului. Aceasta e o procedură standard înainte de construcţia de locuinţe. Acoperit de vegetaţie tropicală şi mărginit de aglomerarea urbană în continuă expansiune din Sao Luis, capitala statului Maranhao, situl se întinde pe şase hectare. Pe parcursul cercetărilor sale, Wellington Lage a aflat că au fost făcute descoperiri interesante în acest sit. Încă din anii 1970. Iar o bucată de maxilar uman a fost găsită în 1991. În curând, echipa sa a găsit mult mai multe obiecte. Printre acestea se numără o mulţime de unelte de piatră, cioburi de ceramică şi oase. În patru ani de săpături, au fost scoase la iveală 43 de schelete umane. Și peste 100.000 de obiecte antice, potrivit Institutului brazilian de Istorie şi Patrimoniu Artistic (Iphan), care a anunţat această descoperire „grandioasă” în urmă cu câteva zile. Astfel, aceasta e descoperirea care poate rescrie istoria Braziliei, așa cum apare acum în manuale. Află și cum un bărbat a făcut „descoperirea secolului” după ce doctorii l-au sfătuit să petreacă mai mult timp în natură. Tezaurul a uimit experții Cercetătorii vor face de acum un inventar al obiectelor. Le vor analiza în detaliu înainte de a le expune şi de a-şi publica rezultatele. „Lucrăm de patru ani şi abia am zgâriat suprafaţa”, insistă Wellington Lage. În vârstă de 70 de ani, Lage e originar din Sao Paulo. Soţia şi și cei 2 copii ai lor sunt, de asemenea, arheologi. Wellington Lage a dezvăluit că echipa sa – ajunsă de acum la 27 de membri, inclusiv arheologi, chimişti, un istoric şi un documentarist – a identificat patru epoci diferite în acel sit. Află și cum un experiment secret din Al Doilea Război Mondial a fost descoperit recent. Stratul superior a fost lăsat de populaţia Tupinamba. Aceasta trăia în regiune atunci când coloniştii europeni au înfiinţat oraşul Sao Luis în 1612. Descoperirea care poate rescrie istoria a uimit cu complexitatea sa. Urmează un strat de obiecte antice tipice popoarelor din pădurea amazoniană. Acesta e urmat de un „sambaqui”. E o grămadă de ceramică, cioburi şi oase folosite de anumite comunităţi indigene. Pentru a-şi construi casele sau pentru a-şi îngropa morţii. După părerea lui, „acest lucru ar putea schimba complet istoria nu doar a regiunii, ci a întregii Brazilii”. S U R S A
  3. Domnitorul Mihai Viteazul a fost apreciat de cronicarii vremii pentru curajul cu care s-a luptat cu turii. El a fost însă criticat pentru faptul că a realizat unirea dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Mihai Viteazul (1558 – 1601) a fost domnitorul Ţării Româneşti între 1593 şi 1600. El a reuşit prima unire între Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Cronicarii din secolul al XVII-lea l-au caracterizat pe Mihai Viteazul ca pe un bun strateg militar şi un foarte curajos soldat. „Şi era aşa de groaznic Mihai – vodă şi vestit de războaie în toate aceste părţi, cât, îndată ce au sosit la Suceava, i s-au închinat şi cetatea Sucevei şi a Neamţului, la cetăţi punând oşteni de ai săi pedestraşi”, a arătat cronicarul Miron Costin. Cronicarul moldovean l-a criticat pe Mihai Viteazul pentru faptul că a pus stăpânire pe Moldova şi Transilvania, precizând că lăcomia l-a făcut să piardă tronul Ţării Româneşti. Miron Costin l-a comparat pe voievod muntean cu marii regi din Antichitate. „O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă! Pe cât să mai adauge, pe atâta râvneşte. Poftele domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Având mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cât îi dă Dumnezeu nu se satură. Având domnie, cinste şi mai mari şi mai late ţări poftesc. Având ţară, şi ţara altuia a cuprinde cască, şi aşa lăcomind la altuia, sosesc de pierd şi al său. Multe împărăţii în lume, vrând să ia alte ţări, s-au stins pe sine. Aşa s-au stins împărăţia lui Darie-împărat de Alexandru Machidon, vrând să supună ţările greceşti şi toată Machidonia Darie au stins împărăţia sa, de au căzut pe mâinile lui Alexandru Machidon. Aşa împărăţia Cartaghinii, vrând să supună Râmul, au căzut la robia râmlenilor. Aşa Pir-împărat, vrând să ia Italia, au pierdut ţările sale. Aşa şi Mihai-vodă, vrând sa hie crai la unguri, au pierdut şi domnia Ţării Munteneşti”, a explicat Miron Costin. Mihai Viteazul era văzut ca un mare duşman al turcilor, în care a băgat spaima, însă a sfârşit prin a fi trădat de aliatul său Gheorghe Basta, din ordinul regele Ungariei, Rudolf al II-lea. „Şi căzu trupul lui frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să împrilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă din începutul lumii. Că pizma au pierdut pe mulţi bărbaţi fără de vină ca şi acesta. Căci era de ajutor creştinilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pe turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc; nu l-au lăsat, ci iată că meşteşugurile lui au întrat prin inima celor răi hicleni, până îl deteră şi morţii. Şi rămaseră creştinii şi mai vârtos Ţara Românească, săraci de dânsul. Pentru aceasta dar, cade-se să blestemăm toţi creştinii pe neamul unguresc, mai vârtos, căci sunt oameni răi şi ficleni, încă de felul lor. Aşijderea şi pe Başta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungureşti, de au ucis pe Mihai vodă fără de nici o vină”, se arată în Letopiseţul cantacuzinesc. SURSA
  4. Existenţa istoricã a grecilor se remarcã în primul rând prin elaborarea unei formule de organizare politicã proprie, precum şi forţa de iradiere culturalã. Centrele politico-socilae sunt de sine-stãtãtoare, fie cã este vorba despre cetãţile palaţiale cretane, fortãreţele miceniene sau polisurile greceşti. Nu poate fi vorba despre o formulã unitarã de stat teritorial, în ciuda alianţelor aspectul individual primeazã. Termenul de ”greci” are conotaţii lingvistice, nu politice. Importantã pentru grecitate este şi definirea cetãţeanului, ca parte dintr-un tot colectiv, participant la viaţa politicã, militarã şi religioasã. La un moment dat istoria Greciei începea de la Homer. Aceasta este împinsã înainte prin iniţiativele lui Schliemann, care în 1870 dezvãluie Troia, continuând apoi sãpãturile la Micene. Cercetarea ulterioarã a lui Dörpfeld, Blegen sau Evans conduc la apariţia unui nou orizont istoric, cel al lumii egeene şi civlizaţiei bronzului din spaţiul grecesc. Datarea s-a putut realiza prin compararea dovezilor arheologice din teritoriul cretan şi micenian cu cele egiptene, de cãtre Flinders Petrie, în 1880, prin care se evidenţiazã corespondenţa cronologicã a vaselor miceniene din oaza Fayum cu documentele datate din vremea Regatului Nou Egiptean (Amenophis al III-lea, Ramses al VI-lea, anii 1400-1050 a.Hr.). din 1953, odatã cu descifrarea scrierii silabice, linearul B, întrebuinţate de cãtre micenieni, prezenţa grecilor la sud de Balcani este împinsã în mileniul al II-lea a.Hr. Epoca bronzului se împarte în trei perioada:timpuriu (3000-2000/1900 a.Hr., mijlociu (2000/1900-1600 a.Hr.) şi târziu (1600-sec. al XII-lea a.Hr.). ultimel douã perioade sunt cele în care se dezvoltã civilizaţiile palaţiale (minoicã în Creta, helladicã în Grecia continentala, cicladicã în Egeea). Trecerea la epoca fierului este marcatã de secolele obscure, care alcãtuiesc epoca geometricã sau homericã (XII-IX), urmate de epoca arhaicã (VIII-VI) şi cea clasicã (îndeosebi secolul al V-lea a.Hr.). în secolul IV lumea greceascã este supusã unor frãmântãri, pentru ca odatã cu înfrângerea de cãtre macedoneni la Cheroneea sã intre în faza elenisticã. O primã dezvoltarea poate fi atribuitã neoliticului, asociat cu o creştere demografica, un grad mai mare de ocupare teritorialã, o mai bogatã activitate meşteşugãreasca. S-a emis ipoteza unor deplasãri de populaţie dinspre teritoriile microasiatice, datã fiind cunoaşterea meşteşugurilor şlefuirii şi perforãrii pietrei, precum şi a cerealelor care se cultivã în Orient. Pe de altã parte însã, neoliticul din Thessalia şi Peloponez prezintã aspecte de dezvoltare localã. În aceastã epocã se intensificã navigaţia în Egeea, au loc instalãri de populaţie în insule, apar schimburile la distanţã. Totodatã apar şi ierarhiile sociale, atestate prin descoperirile de la Dimini şi Sesklo, unde clãdirile de tip ”megaron” dovedesc existenţa unei elite locale. În ceea ce priveşte epoca bronzului, nu avem de-a face cu o dezvoltare uniformã, în prima parte înfloreşte civilizaţia în insule, apoi o dezvoltare în Creta, pentru ca în cele din urmã sã o ia înainte comunitãţile miceniene din Grecia de sud. Sunt atestate locuinţele de mari dimensiuni (casele cu coridor), atestate la Lerna, Theba sau Messenia, se accentueazã stratificarea socialã, dupã cum o dovedeşte inventarul funerar (la Phaistos de pildã s-au descoperit multe arme şi podoabe), se specializeazã meşteşugurile şi sistemul de organizare. Sistemul palaţial este notabil, definit prin gravitarea unor comunitãţi în jurul unui centru de putere. O problemã greu de disecat în aceastã perioadã o reprezintã cea a ultimei etape de indo-europenizare, trasarea direcţiilor de mişcare şi a etapelor invaziilor fiind anevoioasã. Lingvistic se constatã cã începând cu mileniul al XV-lea vorbitorii de graiuri greceşti sunt deja stabiliţi în Peloponez, adicã purtãtorii civilizaţiei miceniene. Ceea ce se poate constata arheologic este prezenţa unor nivele de distrugere la finele bronzului timpuriu, dar introducerea de noi tehnici de prelucrare a metalelor, a unor construcţii cu absidã, a tumulilor, a noi forme ceramcie, nu poate fi încadratã intr-un tablou coerent spaţio-temporal. Cel mai probabil înainte de dezvolatrea poleis-urilor au existat mai multe sensuri de deplasare de populaţie. A fost un sens dinspre Asia Micã, au fost dupã aceea contacte ale insulelor, a fost un sens dinspre Grecia continentalã. Rezultatul complexului proces este o relativã omogenizare a ariei dintre sudul Peninsulei Balcanice, bazinul egeean şi coasta vesticã a Asiei Mici, resimţitã mai ales lingvistic prin existenta mai multor dialecte ale unei singure limbi, cea greceasca:dialectele ionic (Attica, Eubeea, Ciclade, Chios), eolic ((Thessalia, Beoţia, Lesbos), doric (Argolida, Creta, Rhodos, Kos), greaca de nord-vest (Peloponez, Focida, Etolia). Civilizatia palatiala Sã vedem acum câteva trãsãturi ale epocii palaţiale. In Creta (anii 2000-1450 a.Hr.) palatul reprezintã punctul de coordonare şi decizie politico-religioasã. Palate au fost dezgropate la Cnossos, Mallia, Haghia-Triada, Phaistos, Zagros. Cel mai de seamã se pare cã a fost Cnossos. Prosperitatea se întrevede din ceramica finã şi policromã, metalurgia bronzului, lucrãrile edilitare precum depozitele i hambarele, sistemele de scriere (hieroglifele şi linearul A). Ierarhia socialã reiese din existenta mormintelor familiale, completate de complexele sepulcrale individuale, în care se foloseşte ritul înhumaţiei. Realţiile cu Orientul şi Egeea sunt destul de numeroase, cretanii apãrând menţionaţi la Ugarit şi Mari, iar în documentele egiptene sunt denumiţi keftai. În perioada despre care vorbim dezvoltarea Greciei continentale nu se comparã cu cea din Creta. Notabilã este cetatea Orchomenos totuşi, unde avem ceramica monocromã minyanã. Creta deţine monopolul comercial cu Orinetul în domeniul ceramicii (stilul Kamares). Remarcabile sunt şi sanctuarele pe înãlţimi (la Kato-Symni de pildã, dedicat lui Hermes şi Afroditei) Care este rolul palatului cretan? Si Orientul cunoaşte un sistem palaţial centralizat, dar sunt şi state în care controlul regal în teritoriu este unul lax, regele mulţumindu-se doar cu plata de impozite. Rolul de loc de depozitare deţinut de palatul cretan a indus ideea cã situaţia ar fi similarã statului orinetal centralizat, dar arheologic s-au documentat palate precum cele de la Haghia-Triada sau Mallia, care funcţioneazã mai mult sau mai puţin independent. Mai mult, în cea de-a doua perioada palaţialã apar cartierele meşteşugãreşti, care restrâng spaţiile de depozitare. Pe plan religios, nu existã o singurã divinitate asociatã puterii regale, dacã la Cnossos îl avem pe Zeus, la Kato-Zagros îl avem pe Poseidon. În ceea ce priveşte puterea maritimã (thalassocraţia de care vorbea Tucydides) nu avem indicii despre o hegemonie politicã sau metode de control economic aşa cum le-a avut Athena în Liga dello-atticã. Rolul comercial al insulei şi prosperitatea sa economicã sunt de necontestat, dar comparaţia cu situaţia atenienilor în secolul al V-lea a.Hr. este exageratã. Dupã faza de distrugere, centrul de greutate se mutã de la Cnossos la Kydonia, dar per ansamblu civilizaţia decade. Cât despre civilizaţia micenianã, aceasta o integreazã în continuare pe cea cretanã, dar şi în Grecia continentalã se constatã continuitate între bronzul timpuriu şi cel târziu. Într-o primã fazã (pânã în secolul al XV-lea a.Hr.) are loc sinteza cu elemente locale şi alcãtuirea unei grupãri de aristocraţi rãzboinici, în faza a doua este maxima dezvolatare (1450-1370 a.Hr.), dupã care urmeazã declinul (secolele XII-XI a.Hr.). comunitãţile din Peloponez vor evolua în aşezãri proto-urbane cu centrul reprezentat de palatele de mari dimensiuni (ciclopice). Deosebirea faţã de cele cretane constã în sistemul de fortificaţii, relevat la Mycene, Tirynth, Pylos, care denotã o societate rãzboinicã. Regele este principala autoritate politicã şi militarã, apãrând în textele miceniene drept wa-na-ka, este stãpânul oamenilor şi teritoriilor pe care producãtorii, da-mo, îl lucreazã plãtind centrului o parte din venituri. Tãbliţele în linear B amintesc şi de te-re-ta, o categorie socialã aristocraticã, sub rege. Proprietarul nominal al pãmânturilor este regele, cel care controleazã şi domeniul militar. În texte luptãtorii de elitã sunt numiţi e-ge-ta. Aşadar avem de-a face cu o ierarhie dublã:una militarã şi una economicã. În urma extinderii politico-militare a civilizaţiei aheene în bazinul egeean are loc o sintezã religioasã între elementele continentale şi cele insulare, dupã cum se observã în sanctuarele de la Phylakopi sau Keos. Sunt atestate divinitãţi din panteonul grec tradiţional, precum şi vechi culte de sorginte cretana (Zeus-copil, Potnia – zeita fiarelor). Rolul important al divinitãţilor feminine este înlocuit în mare mãsurã de suveranitatea rãzboinicã masculina. Ce raporturi existau între centre? Este dificil de vorbit despre subordonare, dar probabilitatea, de pildã, a unei campanii de anvergurã la Troia, care sã adune mai multe cetãţi, nu este exclusã. Bogata civilizaţie micenianã îşi va extinde controlul asupra Cretei, dar la rândul sãu va intra în colaps. Dispar piramida cu vârful în acel wa-na-ka, dispare scrisul, ultimele tãbliţe fiind redactate la Pylos în prima jumãtate a secolului al XIII-lea, la Tirynth prin 1180, iar la Mycene tot prin secolul al XIII-lea. Sursa
  5. 22 mai 1960 O zi obișnuită, care, în doar câteva minute, s-a transformat într-o tragedie. Așa poate fi descrisă momentul în care sudul statului Chile a fost zguduit de un cutremur. Seismul a fost urmat de un tsunami, care a afectat zone precum Japonia, Hawaii, Filipine, Noua Zeelandă și Australia. Seismul din anul 1960 sau Marele cutremur chilian, așa cum mai este denumit, a provocat pagube majore. În ziua de 22 mai 1960, s-a înregistrat un seism care a avut o magnitutidine de 9,5 grade pe scara Richter. Oamenii de știință au fost surprinși de cât de puternic a fost cutremurul, fiind considerat cel mai puternic seism din istorie. Orașul Valdivia, unde a avut loc seismul, a fost șters de pe fața Pământului. Cutremurul a fost estimat ca având o durată cuprinsă între 10 și 13 minute. După primele secunde, peste 6.000 de persoane și-au pierdut viața, iar bilanțul morților și răniților a continuat să crească de la o oră la alta. Clădirile s-au făcut una cu pământul, oamenii au rămas sub dărâmături. Așa poate fi descris, în doar câteva cuvinte, seismul din 1960. Oamenii de știință au avut un șoc, atunci când au văzut ce magnitudine a avut seismul, urmat de zeci de replici. În ziua următoare, s-a produs și un tsunami, care a afectat mai multe zone. Credit : SPYNEWS.RO
  6. Muntii Apuseni datorita asezarii si bogatiilor de la sol si de subsol au reprezentat un punct strategic important in toate timpurile. Aici se afla cea mai veche localitate atestata documentar din Romania, o foarte veche galerie de extractie a aurului inca de pe vremea romanilor, aici s-au nascut personalitati care acum sunt scrise in cartea de istorie si sunt considerati eroi ai neamului, aici se afla Tara Motilor, o zona cunoscuta pentru ospitalitatea si harnicia localnicilor inca din cele mai indepartate vremuri, tot aici si-a gasit inspiratie Ion Agarbiceanu cand a conceput nuvela Fefeleaga una care expune cum nu se poate viata localnicilor din zona chiar si astazi si multe s-au mai intamplat aici dar probabil nu ajunge nici chiar o pagina de internet pentru a expune totul. Muntii Apuseni se afla in Carpatii Occidentali, sunt munti tineri, formati in mare masura din calcare lucru care justifica existenta a peste 400 de pesteri unele de importanta mondiala. Daca la inceputuri acesta zona a fost locuita de daci, mai apoi romani in istoria mai apropiata Muntii Apuseni au facut parte din Imperiul Austro - Ungar, reprezentand probabil cea mai importanta resursa de aur pentru Capitala Imperiului, Viena, astfel este explicabil de ce majioritatea cladirilor si obiectelor de mare valoare din Viena care sunt si astazi o comoara a cunoscutului oras austriac sunt facute cu materie prima din Apuseni. Trist este ca in acea perioada comunitatea locala, bastinasi, au fost supusi unor presiuni si munci critice, devenind astfel sclavi(iobagi) pe propriile lor pamanturi. In acea perioada au avut loc mai multe rascoale ale acestora care si astazi sunt consemnate in cartea de istorie si care si-au regasit conducatori printre oameni din zona, Horia din comuna care astazi ii poarta numele si unde exista si astazi casa memoriala, Closca din Carpinis, a carui casa memoriala poate fi vazuta de oricine trece pe DN75 intre orasele Abrud si Campeni sau invers, mai tarziu Avram Iancu din comuna Vidra, toti acesti eroi au facut ca astazi zona in care se afla si Muntii Apuseni, una extrem de bogata asa cu spuneam sa apartina celor care o merita, adica noua romanilor. Trecand peste aceste episoade mai putin placute care au repercursiuni si astazi prin comportamentul sau atitudinea unora, in Apuseni, fiecare colt de natura are istoria si caracteristicile ei. Asupra oraselor si asupra unor localitati stilurile arhitectice amestecate de-a lungul timpurilor au format cladiri si zone unicate in care putem regasi intr-un singur loc elemente total diferite si opuse de arhitectura. Amestecarea culturala de-a lungul timpurilor, intre romani, secui si sasi au lasat elemente unicate si traditii sau obiceiuri care mai predomina pe alocuri si astazi. Fiecare a venit cu ce a avut mai bun si astfel zona si localnici de astazi au avut doar de castigat. Ocupatia cea mai veche in Apuseni este fara doar si poate mineritul, iar aceasta meserie care de ceva ani este in pericol totusi speram sa renasca, chiar daca va fi sub alte forme, alta infrastructura si alte conditii, totusi urmele lasate din cele mai vechi timpuri sunt conservate si pot fi vizitate in mai multe localitati din Apuseni. O alta meserie care isi regaseste insemne in cele mai vechi carti ale istoriei din zona este cea in exploatarea si prelucrarea lemnului, dar trebuie sa amintim si faptul ca in trecut zona Apusenilor era cunoscuta ca o importanta zona de crestere a animalelor chiar daca acum aceasta ramura este pe o linie descendenta. Credit: MUNTII-APUSENI.EU
  7. Statuia ecvestră (sau sculptura ecvestră) este forma de reprezentare publică preluată din epoca antică la nivel mondial care reprezintă o persoană în postura de călăreț. Statuile ecvestre din Roma Antică erau puse în evidență prin ridicarea lor pe un soclu cu inscripție. Ele dominau piețele publice în tot imperiul și exprimau în mod deliberat eroizarea indivizilor ca ipostază a autorității. De atunci, omul de vază, călare, a devenit un simbol al puterii și motiv de exprimare a prestigiului și demnității. Singura statuie ecvestră păstrată din acea perioadă este cea a lui Marc Aureliu, la Roma, turnată în bronz. Restul statuilor antice au dispărut, pentru că au fost topite spre a se fabrica din ele tunuri. Prin unicitatea ei, a devenit material de cercetare și inspirație pentru sculptorii Renașterii. Conform unei legende urbane, se spune că modul în care sunt reprezentate picioarele calului arată cum a murit călărețul: # dacă cele două picioare din față ale calului sunt în aer, ar însemna că eroul (călărețul) a murit în luptă. # dacă un picior din față al calului este în aer, ar însemna că eroul a murit din cauza rănilor primite în război, sau a fost ucis mișelește. # dacă toate cele patru picioare ale calului sunt la sol, ar însemna că personajul aflat pe cal a murit de moarte naturală. Mai jos sunt cateva exemple de statui ecvestre : Statuia lui Mihai Viteazul din București (1874, București) , Statuia lui Matia Corvin (1902, Cluj-Napoca) Este însă doar o legendă, apărută în SUA după Războiul de Secesiune. Există nenumărate statui care contrazic aceste „reguli”. Cea mai mare statuie ecvestră din lume, cu înălțimea de 40 de metri, este monumentul închinat lui Ginghis Han, ridicat în 2009, la 54 de kilometri de Ulan Bator. Sursa : Click aici !
  8. Scurt Istoric Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești. Iașiul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub ocupație germană). Dupa rencesamantul din 2022, orasul Iasi ocupa a 3-a pozitie in clasament cu cei mai multi locuitori , dupa Bucuresti si Cluj-Napoca. București : 1,716,983 locuitori Cluj-Napoca : 286,598 locuitori Iași : 271,692 locuitori Turism Palatul Culturii Iași Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică construită în perioada 1906 – 1925, pe locul fostului palat domnesc, după planurile arhitectului I.D. Berindey. Acesta a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție. În anul 1955, destinația clădirii a fost schimbată într-una culturală, devenind gazda unor instituții culturale din Iași. Conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc. Catedrala Mitropolitană Catedrala Mitropolitană din Iași a fost construita în perioada 1833-1839 în stil neoclassic, de către arhitecții vienezi Johann și Gustav Freywald. Este o clădire monumentală, de plan dreptunghiular, marcată la colțuri de patru turle decroșate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renașterii italiene. Elementele decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de stilul baroc. Din anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Bojeduca lui Ion Creangă Bojdeuca lui Ion Creangă este primul muzeu literar din România, inaugurat La 15 aprilie 1918. În camera de lucru pot fi revăzute masa de lucru, cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara, nisipernița, scrinul amintind de cel al lui Eminescu, „biblioteca”, portretul original pictat de V. Musnetanu, precum și multe alte obiecte originale. Sursa : Click aici !
  9. Viaţa prinţesei Diana s-a sfârşit brusc în noaptea de 31 august a aceluiaşi an, când maşina în care se afla împreună cu Dodi a fost implicată într-un accident într-un tunel din Paris. 12 - S-a născut Caligula, al treilea împărat al Imperiului Roman (d. 41). 161 - S-a născut Commodus, ultimul împărat din dinastia Antoninilor (d. 192). 1314 - Regele Haakon al V-lea al Norvegiei a mutat capitala de la Bergen la Oslo. 1867 - A murit poetul francez Charles Baudelaire (n. 1821). 1888 - A fost ucisă Mary Ann Nicholls, prima victimă a lui Jack Spintecătorul. 1895 - Contele german Ferdinand von Zeppelin a brevetat Zeppelinul. 1897 - Thomas Edison a obținut un patent pentru inventarea kinetoscopului, un strămoș al proiectorului cinematografic. 1907 - Anglia, Rusia și Franța au formt Tripla Înțelegere (Antanta). 1916 - S-a născut istoricul și diplomatul Neagu Djuvara (d. 2018). 1944 - Trupele sovietice au intrat în București. 1963 - A fost inaugurat „telefonului roșu”, legătura telefonică directă dintre președinții american și sovietic. 1980 - După două luni de grevă, guvernul polonez a fost de acord cu revendicările muncitorilor, recunoscând sindicatul independent „Solidaritatea”. 1989 - Limba română a fost adoptă prin lege ca limbă oficială pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, s-a revenit la alfabetul latin. 1994 - Trupele rusești s-au retras din Germania. 1997 - Prințesa Diana a murit într-un accident rutier la Paris. 2006 - Poliția norvegiană a recuperat faimoasa pictură Țipătul, de Edvard Munch, care fusese furată la 22 august 2004 de la muzeul Munch. Sursa : Historia
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Termeni de Utilizare & Politică Intimitate